Articolul face parte dintr-o serie realizată în cadrul campaniei ALT-Școala, printr-un parteneriat între Școala 9 și BRD Groupe Société Générale.
„Ieșitul la tablă e un fel de evaluare a vorbitului în public, fără să existe o pregătire în prealabil, nu există niște unelte pe care să le poată gestiona elevii în momentele în care au emoții. Sunt chemați la tablă, nu știu ce să facă, au probleme de dicție, nu știu cum să le rezolve, au probleme în a vorbi coerent în momente de stres... Credem că este nevoie de a duce aceste unelte în școli și la cât mai mulți copii”, spune Răzvan Ropotan clar, cu încredere în el, relaxat.
Dacă dăm timpul înapoi, de la 36 de ani cât are azi, la vârsta celor pe care îi învață să vorbească în public, dăm peste un Răzvan timid și timorat. „Eu nu am făcut grădiniță, de exemplu, din cauza timidității mele. Și când venea cineva la noi în casă, un străin, eu mă ascundeam sub pat. Vorbeam foarte încet și eram foarte timorat”, afirmă el. S-a deschis mai mult ani mai târziu, iar ce l-a ajutat a fost familia numeroasă și grupurile mari de prieteni, povestește tânărul care astăzi este învățător și predă și teatru. Fiindcă da, asta a ales după ce a terminat liceul.
„Dar la teatru vorbeam încet, vorbeam puțin și mi-era foarte teamă atunci când urma să prezint un rol sau să joc ceva. Și am lucrat foarte mult. Practice makes perfect. Vorbirea e un exercițiu, un mușchi care trebuie antrenat. Are nevoie de consecvență, de recurență.”
Kituri pentru părinți și copii, pentru profesori și elevi
Are deja 10 ani în care, pe lângă munca la catedră, a lucrat cu peste 2.000 de copii pe partea de vorbit în public, dar și cu adulți. Văzând comunitatea creată, s-a gândit împreună cu soția sa, Cristina, să treacă în etapa următoare și să-și dezvolte businessul. Așa s-a născut GRAI.
Cristina se ocupă de marketing și design, dar au întregit echipa cu un specialist în web design - George Mihai, o expertă în educație - Oana Moșoiu și o psihoterapeută - Dorina Stamate.
Acum lucrează la niște kituri care vor fi apoi integrate și în aplicația pe care o au în plan. „Aceste kituri sunt printate, sunt niște experiențe de învățare hands-on pe diferite vârste. Prima temă este despre cum lucrăm cu emoțiile în timpul unui discurs. L-am prezentat așa în cuvintele copiilor, cu diferite task-uri, cu diferite sarcini, în primul rând să conștientizeze emoțiile pe care le au și apoi să-și dea seama cum ar putea să mute atenția de pe ei înșiși pe ceea ce au de vorbit, pentru că de multe ori, tracul de acolo vine, din o să mă descurc, din aceste gânduri sabotoare.”
Aceste kituri au și un element de joc, așa că îl pot folosi și părinții și copiii acasă sau profesorii cu elevii la școală. „Am cursanți ai căror părinți mi-au spus că lucrează cu drag împreună și au făcut un ritual din asta și se distrează. A devenit un quality time together (timp de calitate petrecut împreună, n.r.) să facă exercițiile de dicție, mai ales că multe sunt și amuzante și aduc provocare.”
Exercițiile sunt de tipul „iată casa pe care zidarul i-a zidit-o lui Jack și toată povestea, iată hambarul pe care tâmplarul… și apar tot felul de personaje. Multe sunt amuzante pentru copii, am făcut și în engleză limericks (poeme amuzante de cinci versuri)”, dă un exemplu Răzvan.
Aplicația la care muncesc folosește inteligența artificială care „să depisteze greșelile de dicție în momentul în care un copil citește un text în microfonul dispozitivului și apoi acesta primește feedback instant și exerciții personalizate, în așa fel încât să-și urmărească progresul.”
Au găsit că există 12 erori frecvente: „Sunt foarte mulți sâsâiți, sunt copii care precipită, adică vorbesc foarte repede, alții prea încet, sunt lucruri legate de volum, adică vorbesc prea încet… Și alte probleme de dicție sunt sunete specifice, R, S, Ş…”
Scris, citit, dar și vorbit în școli
Își doresc să ajungă și cu o disciplină opțională de vorbit în public în școli fiindcă „atunci când învățăm o limbă străină, mereu avem writing, reading și speaking (scris, citit și vorbit). La orele de limbă română nu sunt aprofundate experiențe de dicție, de vorbire, de oratorie, de argumentare logică sau de argumentare orală.”
A experimentat la clasa la care e învățător beneficiile atunci când a introdus astfel de exerciții. „Am văzut niște progrese în ceea ce privește succesul școlar al copiilor, nivelul de înțelegere a textelor sau puterea copiilor de a comunica. Și de asta avem în lucru și un curriculum pe care să-l aprobe Ministerul Educației și să fie introdus în Curriculumul la decizia școlii, adică opționale, pe care profesorii să le prezinte părinților și părinții să le aleagă să intre în orarul copiilor - o oră de vorbire și oratorie.”
Vor să lanseze o primă versiune a aplicației și primele kituri în luna martie și apoi să continue dezvoltarea funcționalităților. Poate, din septembrie, părinții vor putea alege și noul opțional în școli.
Aplicația va avea o parte cu funcționalități gratuite și versiunea completă pe baza unui abonament lunar.
