„Nu pot să accept că un profesor care are 10 olimpici să fie plătit la fel cu unul în care toată clasa nu a luat Bacalaureatul”, a spus premierul Marcel Ciolacu la Antena 3, potrivit G4Media.ro. Imediat după declarația sa, a reacționat ministra Educației Ligia Deca, spunând că analizează cum ar putea să facă asta. „(...) Să încercăm să îmbunătățim ceea ce avem deja vizavi de sistemele de evaluare, fie că vorbim de evaluarea cadrelor didactice care se realizează deja în sistem, de către director, de către colegi, de către elevi, fie că vorbim despre sisteme de premiere, cum este, de exemplu, gradația de merit sau cum este noua măsură din legea învățământului preuniversitar, acel fond de 2% din fondul de salarii la dispoziția directorului, pentru premierea cadrelor didactice cu performanțe din școală”, a spus aceasta, citată de publicația Edupedu.
Cum este definită azi performanța în sistemul de educație?
În prezent, 16% dintre profesorii români primesc gradație de merit, adică 25% în plus la salariu timp de cinci ani. Ei pot aplica prin intermediul unui dosar pentru a primit gradația, condiția fiind să aibă cel puțin cinci ani vechime și calificativul „Foarte bine” la evaluarea inspectoratelor din fiecare an școlar. Acest „Foarte bine” se obține pentru activitatea didactică cuantificată în rezultatele elevilor, inovare, utilizarea tehnologiei și a altor metode alternative de educație, pentru acțiuni de prevenire a abandonului școlar sau de incluziune, dar și dacă au pregătit copii pentru diferite competiții și olimpiade.
Multe voci din sistem spun despre gradația de merit că este doar „o goană după adeverințe” și că ar trebui reformată practica. Se poate transforma gradația într-o salarizare pe performanță?
„Remunerarea bazată pe performanță implică recompensarea a altceva decât acreditările și anii de experiență, care s-au dovedit a fi indicatori slabi ai eficienței cadrelor didactice”, crede Constantin Lomaca, profesor și șeful Departamentului de Științe la Franconian International School din Erlangen din Germania. Acesta și-a început cariera didactică în Australia, fiind fondatorul Școlii românești din Sydney.
Totuși, ce spune OECD - Organizația Economică de Cooperare și Dezvoltare, cea care organizează și testările PISA despre cum este abordată tema recompensării celor mai buni profesori?
Organizația a analizat modul în care relația dintre performanța elevilor și existența unei remunerări în funcție de merit se manifestă în diferite țări:
- în Republica Cehă, Anglia, Anglia, Mexic, Țările de Jos, Suedia și Turcia, performanța didactică remarcabilă este un criteriu pentru deciziile privind poziția unui profesor pe scara salariului de bază;
- În Republica Cehă, Danemarca, Anglia, Estonia, Finlanda, Mexic, Țările de Jos, Norvegia, Polonia și Republica Slovacă, acesta este un criteriu de decizie privind plățile suplimentare care sunt plătite anual;
- în Austria, Chile, Republica Cehă, Danemarca, Anglia, Estonia, Ungaria, Olanda, Polonia, Republica Slovacă, Slovenia, Turcia, Statele Unite și Ungaria, performanțele didactice remarcabile sunt folosite ca un criteriu pentru a decide plățile suplimentare ocazionale.
Funcționează remunerarea în funcție de performanță în țările cu salarii mici
În mare, nu pare să existe o relație între performanța elevilor dintr-o țară și salarizarea profesorilor în funcție de meritul lor.
„În țările în care salariile profesorilor sunt relativ mici (mai puțin de 15% din PIB pe cap de locuitor), performanța elevilor tinde să fie mai bună atunci când există sisteme de remunerare bazate pe performanță, în timp ce în țările în care profesorii sunt relativ bine plătiți (mai mult de 15% din PIB pe cap de locuitor), se întâmplă contrariul. Așadar, pentru țările care nu dispun de resursele necesare pentru a-și plăti bine toți profesorii, merită să arunce o privire asupra experienței acelor țări care au introdus sisteme de remunerare bazate pe performanță”, mai spune profesorul Lomaca.
Dar cum cântărești performanța? Dacă pentru un profesor de la un colegiu național poate însemna câți elevi pregătește pentru olimpiade, cum o calculezi pentru un profesor de liceu tehnologic?
„În primul rând, instrumentele de măsurare a performanțelor profesorilor trebuie să fie valide, fiabile și considerate de către profesori ca fiind corecte și exacte”, mai spune Lomaca. Dar dacă standardele tale de performanță vor conecta rezultate elevilor cu ale profesorilor, „bazele de date trebuie să poată urmări progresul elevilor de la un an la altul, pentru a oferi o indicație a ceea ce a adăugat fiecare profesor în parte la rezultatele elevilor.”
Acesta propune să primească mai mulți bani mai degrabă grupurile de profesori dintr-o școală care dezvoltă programe, de pildă, lucru ce ar ajuta la sudarea echipei și apoi la rezultate mai bune ale elevilor.
„Performanța elevilor este datorată mediului de proveniență și calităților personale, nu muncii profesorilor”
Tema salarizării în funcție de performanță nu este una nouă, cum remarcă și Șerban Iosifescu, expert în educație și fost președinte al agenției care acreditează școlile, din subordinea Ministerului Educației.
„Datele arată că 4/5 din performanța elevilor este datorată mediului de proveniență și calităților personale, nu muncii profesorilor. În plus, este o instigare la încălcarea legislației muncii: nu poți condiționa salariul de îndeplinirea unor atribuții extra, care nu sunt în fișa postului (care pot fi, cel mult, bonificate). Sau vrem să introducem în fișa postului, pentru toți profesorii, «livrarea» de olimpici?”, se întreabă acesta într-o postare pe Facebook.
În articole pe blogul său, acesta a analizat și în anii trecuți cum ar putea fi făcută o remunerare în funcție de performanță a cadrelor didactice.
„Cum aplici evaluarea «pe merit» la profesorii care predau «materii» care nu sunt supuse evaluărilor standardizate? Cum evaluezi profesorii care predau istorie, geografie, toate științele (până la Bacalaureat), muzică, educație fizică, desen, toate «umanioarele»? Comparația teste finale - teste inițiale are valoare numai dacă itemii sunt standardizați / etalonați pe populația școlară și numai dacă profesorii aleg itemi, din băncile de itemi (care nu există, de altfel, la noi), cu același nivel de dificultate”, e una dintre problemele pe care le ridică acesta.
Performanța profesorilor care lucrează la liceu cu elevi care nu știu să scrie
Dificultatea de a-i evalua pe profesori o ridică și Simona David Crisbășanu, președinta Coaliției pentru Educației și a Asociației ROI prin care a implementat în școli cu rezultate slabe la bacalaureat programe de mentorat pentru elevi, profesori și părinți care au dus la promovabilitate mai bună. „Din experiența mea, la liceele tehnologice, dar și la școlile generale, am văzut că sunt și profesori care se zbat să aducă elevi de la note foarte mici, la un nivel de bază al competențelor. Ajung la liceu și copii care au dificultăți de citire și scriere! Efortul profesorilor care reușesc să lucreze cu acești copii ar trebui recunoscut și apreciat”, spune aceasta.
La Coaliția pentru Educație, o structură ce adună ONG-uri care activează în zona învățământului, au inclus în manifest „corelarea majorărilor salariale cu progresul elevilor în învățare” și „evaluarea anuală a performanței fiecărui profesor (inclusiv pe valori și atașamentul față de profesie) la nivelul fiecărei școli”. Întrebarea cea mai importantă rămâne însă „cum faci asta?”.
„În același timp, este dificil de măsurat și monitorizat progresul fiecărui elev în condițiile în care nu avem evaluare standardizată și este puțin practicată evaluarea formativă, care încurajează progresul elevilor, în sistem”, mai spune aceasta.
