Gradațiile de merit nu vor mai fi evaluate de inspectorate, ci de consiliile de administrație din școli. Cum a devenit excelența didactică „o goană după adeverințe”

Gradațiile de merit nu vor mai fi evaluate de inspectorate, ci de consiliile de administrație din școli. Cum a devenit excelența didactică „o goană după adeverințe”

În jur de 27.000 de profesori din România, adică 16% din totalul cadrelor didactice, sunt eligibile pentru gradație de merit. Asta înseamnă un plus de 25% la salariu pentru cinci ani. Mai multe voci din sistem acuză însă că nu „meritul” este cel premiat în realitate, ci abilitatea unor cadre didactice de a aduna sute de adeverințe de la tot felul de evenimente mai mult sau mai puțin relevante. Constantin Lomaca, profesor în Germania, explică pentru Școala 9, criteriile care ar trebui să stea la baza creșterii salariilor profesorilor. Alți cinci profesori din țară spun de ce nu funcționează regulamentul existent.

25.08.2022

de Andreea Archip

În prezent, profesorii români pot fi răsplătiți cu o creștere salarială de 25% timp de cinci ani. Această premiere se numește gradație de merit și se obține în urma unui concurs de dosare care trece prin evaluarea unei comisii formate în mare parte din inspectori școlari din fiecare județ.

Metodologia spune că pot participa la această competiție profesorii care au o vechime de cel puțin cinci ani și calificativul „Foarte bine” la evaluarea inspectoratelor din fiecare an școlar. Acest „Foarte bine” se obține pentru activitatea didactică cuantificată în rezultatele elevilor, inovare, utilizarea tehnologiei și a altor metode alternative de educație, dacă au pregătit copii pentru diferite competiții și olimpiade, dar și pentru acțiuni de prevenire a abandonului școlar sau de incluziune.

În regulament este detaliat punctajul de evaluare pe fiecare activitate în parte și surprinzător, se acordă un singur punct din totalul de 150 pentru „participarea cu comunicări la simpozioane, conferinţe judeţene, naţionale şi/sau internaţionale, care demonstrează performanţele deosebite ale cadrului didactic în inovarea didactică, participarea la cursuri de perfecţionare în domeniu sau în management educaţional, dovedite prin documente oficiale ale manifestării.” 

Punctajul total se acordă pentru:

  • Criteriul activităţilor complexe cu valoare instructiv-educativă - 90 puncte
  • Criteriul privind performanţe deosebite în inovarea didactică/management educaţional - 40 de puncte (din care doar un punct pentru participarea la comunicări și simpozioane)
  • Criteriul privind activităţile extracurriculare şi implicarea în proiecte (inclusiv proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă: Erasmus+, POSDRU, POCU, transfrontaliere, Banca Mondială şi altele similare)/programe de formare profesională - 15 puncte
  • Criteriul privind contribuţia la dezvoltarea instituţională - 5 puncte

Cu toate că metodologia este strictă și arată bine pe hârtie, mai mulți profesori acuză că obținerea gradației de merit nu mai are nicio legătură cu meritul, ci s-a transformat într-o „goană după adeverințe”.

Captură regulament gradații merit

„Se dă adeverință?”

La o dezbatere organizată de un ONG despre noua lege a educației, sunt mai multe comentarii în care participanții întreabă: „se dă adeverință?” O întrebare care pe oricine din afara sistemului l-ar contraria.

Așa s-a întâmplat și cu profesorul Liviu Drăghici, când a intrat în sistem, după ce a lucrat opt ani într-o corporație.

„Eveniment online de antreprenoriat. Printre speakeri Dragos Petrescu și Dragoș Atanasiu (Imperiul leilor). 4300 de oameni prezenți. În sesiunea de Q&A cineva întreabă dacă primește adeverință”, este unul dintre exemplele pe care și le amintește profesorul de științe economice din Ploiești.

În cei șase ani de când e cadru didactic a fost la mai multe evenimente la care colegi de-ai săi erau mai preocupați de a pleca cu o adeverință acasă decât de ceea ce le oferea cursul în sine.

„Mulți le cer și pentru dosarul personal și calificativul de final de an și ca «să fie acolo». Mai mult decât atât, sunt profesori care se valorizează și îi valorizează și pe ceilalți în funcție de grosimea dosarului. Eu aș scoate de tot gradația de merit, că e folosită de inspectorii de specialitate ca armă de subordonare. Nu ia cine merită, ia cine trebuie”, este opinia profesorului, împărtășită de mulți alți colegi din toată țara.

Ce se schimbă în noua lege

Potrivit noii legi a educației, nu vor mai fi inspectoratele școlare (direcții județene, în noul text de lege) cele care vor evalua și acorda gradația de merit. Consiliile de administrație ale școlilor vor avea acest nou rol.

(1) La nivelul fiecărei unităţi şi instituţii de învăţământ preuniversitar se realizează anual evaluarea activităţii personalului didactic de predare şi didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei. (2) Rezultatele evaluării stau la baza deciziei consiliului de administraţie privind acordarea calificativului anual şi a gradaţiei de merit. - Din textul proiectului de lege a educației

Doru Căstăian, profesor de socio-umane în Galați, crede că e o schimbare binevenită. „E un lucru bun după părerea mea, va responsabiliza activitatea de evaluare la nivelul școlii și, sper, va anihila hiperactivitatea și superficialitatea pe care le promovează actuala metodologie”, spune profesorul.

„Metodologia veche e falimentară, iar despre cea nouă nu pot spune prea multe până nu o văd și nu o văd la lucru, însă e un lucru bun ca principiu. Evaluarea ar trebui să se facă în funcție de rezultatele la clasă, academice, de preferință, măsurabile, relația cu copiii, cu părinții, implicare reală în proiecte semnificative, activitate culturală eventual”, mai spune Doru Căstăian.

„Strângerea de adeverințe nu poate ajuta la stimularea performanței”

Felix Godeanu, profesor în comuna Grozești, Mehedinți, care s-a implicat în mai multe proiecte europene pentru elevii din școala sa, consideră că gradația de merit este un stimulent necesar, însă modul în care se acordă azi nu are legătură cu meritocrația.

„Consider că strângerea de adeverințe nu poate ajuta la stimularea performanței, iar rezultatele ar fi necesar să fie cuantificabile și măsurabile prin rezultate irefutabile, nu prin dovezi/adeverințe”, crede profesorul, care spune și că un premiu, așa cum e gradația, nu ar trebui cerut prin depunerea unui dosar.

„Cred că metodologia și procedura actuală nu este una stimulatoare și devine frustrantă pentru profesorii care se axează pe rezultate ale elevilor și nu pe obținerea de adeverințe la dosar, deci care sunt interesați de dezvoltarea elevilor, nu pe obținerea gradației de merit cu orice preț. În același timp, este necesar să se analizeze foarte bine ce schimbări trebuie făcute astfel încât procedura și metodologia de acordare a gradației de merit să devină eficientă și să stimuleze meritocrația”, este opinia lui Godeanu.

Ce ar trebui să conteze: activitatea la clasă a profesorului

O procedură diferită își dorește și Claudia Osiceanu, profesoară de limba română în București. Cea de acum nu a făcut decât să creeze „o nouă categorie în cadrul corpului profesoral: profesori care adună hârtii.”

„Ar trebui să conteze foarte mult rezultatele învățării vizibile. Criteriile de performanță și indicatorii de măsurare să aibă în vedere toată activitatea la clasă a profesorului, fișele de progres individual, inovații metodice optime, promovate prin lecții demonstrative, soluții metodice realiste în cazul unor conținuturi greu accesibile, demonstrații didactice că greșeala poate fi o oportunitate de învățare”, spune profesoara.

Punctajele nu trebuie alocate hârtiilor din dosar, ci dovezilor că după dobândirea unei adeverințe, profesorul a manifestat expertiza respectivă într-o situație concretă și a făcut un progres. - Claudia Osiceanu, profesoară în București

Ovidiu Bădescu, profesor de matematică în Reșița, consideră că „adunarea actelor la dosar” a rămas ca metodă fiindcă e varianta cea mai simplă. „Cred că una din soluții ar fi ca acele adeverințe să fie obținute doar după o activitate intensă, în care să se analizeze impactul, schimbarea în bine și rezultatele obținute de profesor sau de elevii dânsului, nu doar pentru participarea la anumite cursuri, webinarii etc. Eventual anumiți pași pe care să îi parcurgi pe parcursul celor 5 ani, verificabili în fiecare moment, nu doar un dosar la finalul perioadei”, este opinia sa.

Cum este răsplătit „meritul” în alte țări

Constantin Lomaca este astăzi șeful Departamentului de Științe de la Franconian International School din Erlangen, Germania, dar are o experiență internațională în domeniul educației. Profesrul spune că nu a lucrat până acum în nicio școală din afară în care să se fi acordat o creștere salarială pe baza unui dosar așa cum este la noi în țară. „Acest gen de dosar este util însă doar corelat cu felul în care te prezinți la interviu și cu nevoile angajatorului (asta dacă școlile au cu adevărat autonomie în angajarea profesorilor)”, a spus profesorul pentru Școala 9.

„Cea mai mare răsplată pentru profesori este satisfacția reușitelor și împlinirilor elevilor”, este de părere Constantin Lomaca. „Acesta nu este o frază goală sau un clișeu, ci o realitate pe care orice profesor ce își iubește profesia o poate confirma. Pe de altă parte, și profesorii sunt oameni și preferă să lucreze în sisteme echitabile și meritocratice”, își continuă acesta argumentația.

Peste tot în lume, salariile cresc treptat în primii 24 de ani de la angajare până la un salariu de 1,7 ori mai mare decât cel de debut. „Creșterea graduală anuală a salariului se face după o evaluare cu un supervizor intern din școală și se bazează pe standarde externe și interne. În general, dacă îți faci treaba creșterea se aplică”, explică profesorul. Așadar, salariul nu crește automat odată cu vechimea, ci se acordă în urma unor evaluări.

În multe părți există standarde iar profesorii trebuie să le îndeplinească periodic pentru a continua să profeseze însă completarea dosarelor nu aduce puncte pentru salarii, nici adeverințele adunate la dosar, nu duc automat către creșteri salariale. Acestea sunt necesare doar pentru a îndeplini standardele. - Constantin Lomaca, profesor român în Germania

Constantin Lomaca

Standarde de performanță pentru cadre didactice

În funcție de țară, salariul unui profesor debutant poate crește de-a lungul carierei între 12 și 116%, arată un studiu din 2019. În ceea ce privește numărul de ani necesari ca să ajungi în topul ierarhiei salariale diferă de la 6 ani în Marea Britanie, la 42 de ani în Ungaria. În Irlanda, Olanda și Polonia, salariile pot crește cu mai bine de 60% în primii 15 ani la catedră și restul în următorii.

Salariul de debut este deja în unele țări cel mediu pe economie și acest lucru este inclus și în noua lege a educației din România, aflată încă în dezbatere publică. De altfel, la ultimul protest pentru creșterea lefurilor, profesorii au povestit pentru Școala 9 ce înseamnă pentru ei o salarizare corectă.

Potrivit lui Lomaca, profesorii pot fi plătiți în plus prin promovare în funcții de responsabilitate (șefi de catedre, mentori pentru profesorii debutanți, coordonatori de diriginți pe doi-trei ani în școlile cu mai mulți elevi) și de conducere (directori, directori adjuncți, inspectori).

„În sistemul australian, unde sunt 49 de standarde pe patru niveluri - începător/debutant, emerit/proficient (toți profesorii trebuie să treacă prin asta), realizat (pentru posturi de responsabilitate, dar nu directori) și leadership, pentru directori. 49 de standarde împărțite in 7 grupe de standarde”, spune profesorul care a predat și în Australia.

„Se creează mai multă inechitate”

„În literatura de specialitate nu există studii concludente care să justifice fără echivoc creșterea salariului în funcție de creșterea valorii adăugate la învățarea elevului. Ce vreau să spun este că măsurarea valorii adăugate implică prea multe variabile pentru a fi atribuită doar unui sau altui profesor. Se creează mai multă inechitate (cine ce clase ia, ce elevi are, sunt importante doar notele? etc.) și invidie sau subiectivism, deci mai multe tensiuni în școli decât ar putea sistemul să absoarbă”, e de părere Lomaca.

Educația și progresul sunt cumulative, de exemplu, un copil merge foarte bine în clasa a VI-a să zicem, dar o mare parte din merit este al învățătoarei din clasele I-IV și tot așa, până la sfârșitul liceului. - Constantin Lomaca, profesor în Germania

De asemenea, din experiența sa, atunci când profesorii aleg să urmeze niște cursuri, o fac strict pentru dezvoltarea lor profesională, iar acele cursuri trebuie să fie acreditate de Ministerul Educației din țara respectivă.

Andreea Archip

editor coordonator

A terminat Facultatea de Jurnalism la Iași. Până la Școala 9, în cei 18 ani de presă, a fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, a fost reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și Libertatea. 

CUVINTE-CHEIE

gradatii merit, merit profesori, gradatie profesori, inspectorat scolar, merit didactic, premiere profesori

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile