Cadrele didactice care sunt anchetate pentru luare de mită și fals pentru deturnarea de fonduri europene își mai pot păstra funcțiile de conducere într-o universitate? Cazul mai multor profesori de la Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara ridică din nou problema eticii universitare și cum poate fi combătută corupția din facultăți. Ce spun datele din anchetă?
Aproape 140 de mii de elevi de școală generală s-au înscris în programul Ministerului Educației pentru ore remediale, cei mai mulți din Iași, Argeș și Bacău. La aceștia se adaugă 90 de mii de liceeni care recuperează lacunele din pandemie prin programul ROSE. Nevoia este însă mult mai mare: datele de la guvern și de la IRES estimează că între 600 de mii și un milion de copii au avut acces limitat la educație online în ultimul an, adică de cel puțin trei ori mai mulți. Din analiza Școala 9 rezultă și că județele cu cei mai mulți elevi înscriși la ore remediale nu sunt neapărat și județele cu cele mai multe pierderi de învățare.
„Nu e loc în lume pentru matematică urâtă”, scrie Godfrey H. Hardy în eseul Apologia matematicianului (1940). Cu această convingere, abstractul și arta se împletesc inclusiv în educație. La fel de relevantă este observația și în 2025: ne-o spun împreună artiști, matematicieni, profesori și elevi, într-un schimb de idei ca într-un forum.