„Informațiile sunt la un click distanță și unele sunt periculoase. Educația trebuie făcută de specialiști în context sigur”, a spus Iuliana Constantinescu, președinta Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, în cadrul unui webinar pentru zeci de părinți organizat de Asociația Sexul vs Barza la sfârșitul lunii octombrie.
ONG-ul promovează sănătatea și drepturile femeilor și consiliază tineri în probleme emoționale și de sănătate sexuală și reproductivă. Organizația a lansat în vară o strângere de fonduri pentru a organiza cursuri de formare a profesorilor care să predea în școli educație sexuală.
Discuția de la webinarul din octombrie s-a purtat pe marginea unui sondaj realizat de ONG, care arată că 8 din 10 părinți și-ar dori educația sexuală ca materie obligatorie pentru elevi. 3% dintre participanți s-au declarat împotrivă.
Educație despre infecții sexuale și măsuri de contracepție, doar cu acordul părinților
Educația sexuală se face în prezent numai sub forma unui opțional, introdus în curriculum la decizia școlilor. Poartă numele de „Educație pentru sănătate” și este singurul opțional care include noțiuni despre infecții cu transmitere sexuală și contracepție. Opționalul, existent prin lege din 2004, poate fi ales de către elevi din clasa I până într-a XII-a. Componenta de educație sexuală se poate preda, în acest moment, doar începând cu clasa a VIII-a și numai cu acordul părinților.
În anul școlar 2019-2020, ultimul pentru care există o centralizare a opționalelor, aproximativ 150.000 de elevi din clasele I-XII au urmat cursul „Educație pentru sănătate”, potrivit informațiilor Școala 9.
Sunt peste 2,2 milioane de elevi în ciclurile primar, gimnazial și liceal, dintre care 1,6 în clasele I-VIII. Componenta de educație sexuală din acest opțional se poate face de la clasa a VIII-a, în care învață, anual, cam 150.000 de copii. Adăugându-i și pe cei de liceu, înseamnă în jur de 750.000-755.000 de copii care au posibilitatea de a studia exact această componentă de educație sexuală din opționalul „Educație pentru sănătate”. Doar că nu o fac.
Extrapolând, 150.000 de copii înseamnă aproximativ 170 de școli gimnaziale de mărime medie. Cam cât are un județ de mărimea Galațiului.
Pentru restul elevilor - până la 2,2 milioane -, fie părinții nu și-au dat acordul, fie școlile nu l-au promovat, ori nu l-au inclus în curricula lor.
Legea educației intrată în vigoare în acest an școlar prevede că planurile-cadru și programele școlare trebuie să includă în mod obligatoriu mai multe teme, precum educație pentru mediu și schimbări climatice, noțiuni pentru acordarea primului ajutor, educație financiară, juridică, civică, antreprenorială, precum și egalitatea de șanse, etică, gândire critică și educație pentru sănătate. Nu este clar în acest moment dacă ministerul va transforma opționalul în materie obligatorie, ori îl va elimina pentru a „muta” noțiunile într-o altă disciplină.
Acordul părinților pentru ca elevii de la clasa a VIII-a în sus să poată studia educația sexuală a fost impus în Parlament, după zeci de dezbateri aprinse în jurul sintagmei „educație sexuală”. PSD, PNL și AUR au susținut în plen că „nu avem nevoie de masturbarea copiilor” și au spus că prin aceste cursuri, „se crește numărul de sarcini nedorite prin sexualizare, prin hipersexualizare timpurie”, scria la acea vreme Europa Liberă.
Provocările pentru copii când vine vorba de educația sexuală, în opinia părinților
Un sondaj online realizat de Asociația Sexul vs Barza arată că 80% dintre părinți sunt de acord cu introducerea educației sexuale în curriculă. Alți 17% au spus că nu sunt siguri și că decizia lor ține de ce anume se va preda, iar 3% s-au declarat împotrivă.
În principal, părinții care susțin educația sexuală o leagă de prevenirea abuzurilor sexuale, a sarcinilor la minore și a infecțiilor cu transmitere sexuală. Adulții sunt de părere că acest gen de educație ar trebui făcută la școală pentru că e un spațiu mai sigur pentru copii și, în plus, poate fi și un instrument de promovare a respectului și empatiei între elevi.
Ceilalți 20% dintre părinți sunt, în majoritate, ezitanți pentru că nu au încredere în pregătirea cadrelor didactice, ori și-ar dori întâi să știe temele care vor fi discutate cu copiii lor. Alții, mai puțini, au invocat motive religioase sau teama de posibilitatea ca elevii să-și înceapă viața sexuală mai devreme, mai spune sondajul Sexul vs Barza, la care au participat 200 de părinți.
Sondajul nu este realizat pe un eșantion reprezentativ pentru întreaga țară pe platforma Sexul vs. Barza unde ajung în general părinți interesați de cum pot vorbi cu copiii lor despre această temă.
Adulții cred că cea mai mare provocare când vine vorba de educația sexuală a copiilor și adolescenților în era digitală este accesul la informațiile incorecte sau dăunătoare pe internet, pornografia ușor accesibilă și lipsa de discuții în familie despre sexualitate.
Părinții au enumerat, printre subiectele din sfera asta despre care simt nevoia ca cei mici să știe, presiunea de a face anumite lucruri doar ca să fie acceptat de grupul de prieteni, cum funcționează actul sexual și masturbarea, violența și abuzurile în cupluri.
„Uneori, familiile sunt depășite de subiecte”
„Trebuie să fim realiști. Fetițele au menstruație de la 10 ani. De multe ori, mamele, părinții, nu vorbesc cu ele, nici cu băieții, despre modificările fiziologice prin care trec. Deci să lăsăm pudoarea deoparte, că uite, avem mame la 11 ani”, a spus Corina Atanasiu, președinta Federației Părinților și Aparținătorilor Legali, la webinarul organizat la sfârșitul lunii octombrie de Sexul vs Barza.
România este pe podium la numărul de mame minore: peste 18.000 de nou-născuți aveau mame sub 19 ani în 2021. În același an, rata nașterilor la adolescente între 15 și 19 ani a fost de patru ori mai mare în România decât media UE. 9% dintre întreruperile de sarcină au fost la fete aflate în acest interval de vârstă.
Teama de cuvinte: „O mămică a venit indignată că la o oră a fost folosit cuvântul «testicul»”
Educația sexuală nu este o materie la care copiii mici învață să se masturbeze, nici una prin care o persoană își schimbă orientarea sexuală sau să-și înceapă viața sexuală precoce, arată exemplele din alte țări. În țările în care se predă această materie de mulți ani, vârsta medie la care tinerii au primul contact sexual este tot 17 ani, însă au rezolvat diferite probleme de sănătate publică din societate. În Germania, de exemplu, numărul tinerilor sub 17 ani care și-au început viața sexuală a scăzut constant în ultimul deceniu, conform unui studiu făcut de BZgA, autoritatea de specialitate din zona educației pentru sănătate care operează în subordinea Ministerului Federal al Sănătății. Aici, educația sexuală este obligatorie din școala primară.
Iuliana Constantinescu, președinta Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, e de părere că problema societății românești cu ideea de educație sexuală vine și de la această teamă a unor adulți, părinți în principal, de a folosi anumite cuvinte.
„O mămică a venit indignată că la o oră de liceu a copilului ei că a fost folosit, la lecție, cuvântul «testicul». Cred că doamna respectivă nu știe cum se adresează acum copiii între ei”, a spus ea.
Copiii au oricum acces la multe informații de pe internet sau din anturaj, a continuat Constantinescu. Astfel că ar trebui coborâtă vârsta, inclusiv legal, de la care să fie predată educația sexuală în școli, a spus ea. „Desigur, în funcție de vârstă, de capacitatea de înțelegere. Să lăsăm deoparte frica asta de a aborda anumite subiect și de a rosti anumite cuvinte”, a adăugat Constantinescu.
„Cum facem să nu mai fim atât de pudici? Ar trebui să folosim denumirea organelor genitale pentru care găsim mereu diminutive. Să nu ne mai surprindă denumirile lor reale”, a continuat președinta FNAP.
Corina Atanasiu a ridicat, la rândul ei, problema vârstei la care adolescenții încep să facă sex, o temă menționată de părinți în sondajul Sexul vs Barza.
„Pentru adolescenți, lucrurile se întâmplă treptat, iar chestiunea asta a primei dăți, cât e de importantă, e și o chestiune culturală pe care uneori o cântărim diferit de la fete și băieți, iar aici vorbim și de egalitatea sexuală”, a spus Adriana Radu, președinta Asociației Sexul vs Barza.
Și elevii vor educație sexuală obligatorie
Răspunsul corect este „când ești pregătit” - însă numai după discuții cu copiii ca ei să înțeleagă în mod real ce înseamnă să fie pregătit, să aibă toate informațiile despre riscuri și plăceri, despre consens și abuz.
„Educația sexuală nu e un proces punctual, ci unul complex de lungă durată pe care trebuie să și-l asume și părinții, și școala”, a punctat Adriana Radu.
Elevii înșiși și-ar dori să facă educație sexuală la școală, a arătat un sondaj făcut în vară de Școala 9, la care au participat peste 200 de copii și adolescenți.
„Este o problemă foarte gravă în zilele noastre, copiii n-au parte de discuții despre educația sexuală și este un subiect tabu”, a spus un elev, în chestionar.
„Educație sexuală, cum să plătești taxe, ce este o chitanță, economie de bază în școli și licee, cum să te iubești pe tine însuți, cum să nu intri în depresie, cum să nu devii dependent de social media, cum să te protejezi și cum să reacționezi în cazul unui atac (furt, viol, abuzare fizică sau online), acceptarea tuturor genurilor și sexualităților oamenilor (comunitatea LGBT), cum să accepți persoane cu diverse boli (autism, sindrom down, HIV cancer etc.) și cum să încerci să le ajuți, cum să nu devii un bully etc.”, a fost un alt răspuns la întrebarea despre materiile pe care și-ar dori să le studieze.
În urmă cu doi ani, în seria „Jurnalul Decretului” despre educația sexuală, jurnaliștii Dela0 au realizat un sondaj în care aproape 80% dintre elevii participanți au spus că își doresc ca educația sexuală să devină disciplină obligatorie. Rezultatele sondjului au mai arătat că majoritatea celor care studiază în prezent opționalul în forma în care se regăsește în școli primesc puțin spre deloc informații legate de educația sexuală.
Foto principală: Vlad Chirea
