
Este student la masterul de Natural Language Processing din cadrul Facultății de Matematică și Informatică a Universității din București, dar drumul lui s-a intersectat de multe ori cu jurnalismul. A scris pentru Libertatea, Decât o Revistă și Rock Monsters Romania. În timpul liber cântă la chitară, ascultă muzică şi învață germană.

Niciun partid nu-și asumă alocarea a 6% din PIB pentru educație în următorul an, deși Legea Educației prevede acest procent încă din 2011. Este principala critică pe care Societatea Academică din România (SAR) o aduce partidelor care candidează la alegerile parlamentare. SAR evidențiază într-o analiză „bilele albe“ și „bilele negre“ din programele de guvernare pentru educație ale politicienilor care cheamă cetățenii la vot pe 6 decembrie.
Sălile de așteptare sunt locuri în care auzi multe. Cine ce face, cine ce spune, cât mai e prețul nu știu cărui produs, la ce medici se tratează lumea și cum sunt profii din diferite școli. „Copiilor le place de proful X. Nu-i stresează, le dă note mari, aproape toți au zece. E conștient că materia lui, nefiind de BAC, nu îi interesează pe elevi. Sunt dezamăgiți însă de proful Y: nu prea face mare lucru, iar majoritatea dau bacalaureatul din materia pe care o predă.”
E aici ceva ce nu se leagă, nu?
Cum pot părinții să vorbească cu copiii lor despre transformările corpului la pubertate, despre sex și relații? Au răspuns la asta autoarele americane Cara Natterson și Vanessa Kroll Bennett în cartea „Ups, pubertatea! Cum arată lumea adolescenților de azi și cum vorbim cu ei despre teme dificile”, lansată luna trecută și în România, la Editura XYZ Books. Școala 9 publică astăzi un fragment din ghidul care ajută familiile cu adolescenți să navigheze cu mai multă ușurință această perioadă dificilă.