
Este student la masterul de Natural Language Processing din cadrul Facultății de Matematică și Informatică a Universității din București, dar drumul lui s-a intersectat de multe ori cu jurnalismul. A scris pentru Libertatea, Decât o Revistă și Rock Monsters Romania. În timpul liber cântă la chitară, ascultă muzică şi învață germană.

Am 23 de ani și sunt învățătoare în una din cele mai mari comunități compacte cu origini rome din Europa, unde curierii nu vin pentru că aici sunt „oameni răi”. Am în clasă 24 de năzdrăvani, pe care încerc să-i motivez să vină la școală în fiecare zi. „Ești cea mai bună doamnă”, îmi spun mereu. Uneori de mai multe ori pe oră. Nu pot să aleg un moment petrecut în acești doi ani pe care să îl povestesc. Nu știu dacă am fost mai mândră de ei atunci când au citit primul cuvânt sau atunci când am mers la teatru, iar cei de acolo ne-au zis mirați: „ce cuminți sunt!”
La sfârșitul anului școlar, ne-am întors în Vaslui la câteva dintre școlile cu toalete în curte pe care le-am vizitat și în septembrie 2024. În Raiu, Mălușteni, Țuțcani și Lupești nu s-a schimbat nimic. Copiii continuă să meargă la toaletele din curte, iar toaletele noi, acolo unde există, au fost transformate în depozit sau sunt deschise doar pentru musafiri.
La un liceu de arte din Milano, Italia, elevii au la dispoziție două băi neutre. „Unicornul” a luat locul simbolurilor care direcționează în mod normal liceeni către toaleta pentru „fete” și cea pentru „băieți”. Pentru tinerii care nu se identifică cu un gen sau altul, inițiativa a fost bine primită. „Era și timpul, răspunde nevoilor noastre”, spun ei. Pe de altă parte, există și protestatari. „Nu e igienic”, argumentează ceilalți.