
Este absolvent de informatică, dar drumul lui s-a intersectat de multe ori cu jurnalismul. A scris pentru publicații precum Snoop, Libertatea, Decât o Revistă și Rock Monsters Romania. În timpul liber cântă la chitară şi citește cărți biografice sau de science-fiction.

Editorial. De unde vine nevoia noastră de a fi premiați, obsesia pentru locul unu cu coroniță? Asta m-am întrebat când joi seară, pe 24 octombrie, pășeam pe lângă covorul roșu de la Opera Națională, unde deja veneau invitații pentru Gala Premiilor pentru Directorii Anului 2024.
În clasa a V-a, Ioana Pârvulescu învăța după-amiaza și întoarcerea acasă pe întuneric „avea mult farmec romantic”. Diminețile vorbea cu prietenele la telefonul fix, fără știrea părinților. Gânduri și preocupări poate nu cu mult diferite de cele ale elevilor de azi care ajung să-i citească textul „Prietenul meu” când trec la gimnaziu. În interviul pentru Școala 9, Ioana Pârvulescu a povestit despre operele din manuale care au traumatizat generația ei, a teleportat un copil din epoca jocurilor pe calculator în secolul al XIX-lea și și-a spus opinia despre „mașina de citit gândurile” – Facebook.
Rețeaua socială Instagram, deținută de compania Meta, este acuzată în două noi procese că a stimulat tulburările de alimentație și problemele de sănătate mintală - de la anxietate și depresie, la dependență și tentative de suicid - în cazul adolescentelor. „Ca părinte, te simți neputincios”, spune unul dintre părinții americani care au mers în instanță. „Meta știe că produsul său contribuie la depresia adolescenților, la anxietate, chiar și la sinucidere și automutilare”, acuză acesta.