
Este absolvent de informatică, dar drumul lui s-a intersectat de multe ori cu jurnalismul. A scris pentru publicații precum Snoop, Libertatea, Decât o Revistă și Rock Monsters Romania. În timpul liber cântă la chitară şi citește cărți biografice sau de science-fiction.

Ioana Bauer a găsit în școala românească curaj și hotărâre. Alături de 7.000 de profesori, președinta asociației eLiberare a crescut un program de luptă împotriva traficului de persoane. Acțiunile celor 7.000 au avut până acum impact în rândul a 650.000 de tineri. Și ăsta este doar primul pas.
În loc să se creioneze un profil al elevilor americani care ar putea să tragă cu arma în școală, cercetătorii americani propun altceva: colegii și profesorii să fie atenți la cei care amenință, scrie Education Next, site cu știri și cercetări din educație. Comportamentul antisocial ar putea indica dacă un elev va fi violent în școală, dar nu și că ar folosi o armă, arată o analiză. Motivul pentru care elevii devin violenți variază, a scris Școala 9 anul trecut, la fel și tipurile de agresiuni. În România, aceștia nu vin arme de foc în școală, regimul acestora fiind unul strict, însă unii adolescenți au adus cuțite și și-au rănit colegii.
În toate țările lumii, cu fiecare zi, se ajustează măsurile anti-COVID din școli: în Marea Britanie se interzic vizierele și se impun măștile peste tot, în timp ce în Republica Moldova distanțarea socială scade de la 1,5 metri la un metru. Există și vești care trec de obsesia momentului, cum ar fi protestul curajos al elevilor din Thailanda împotriva măsurile foarte stricte din școli, protest numit „Bad student”.