
Este absolvent de informatică, dar drumul lui s-a intersectat de multe ori cu jurnalismul. A scris pentru publicații precum Snoop, Libertatea, Decât o Revistă și Rock Monsters Romania. În timpul liber cântă la chitară şi citește cărți biografice sau de science-fiction.

OP-ED. Am urmărit Mondiale și Europene încă dinainte să-mi placă fotbalul. Nu sunt singura. Spre deosebire de competițiile de cluburi, vizionate în principal numai de microbiști, turneele internaționale atrag un public foarte divers. Adună la un loc familii și comunități. Iar CM 2026 n-a făcut excepție. Pentru că o Cupă Mondială nu e niciodată doar despre fotbal.
În ultimii trei ani, au fost închise 260 dintre bibliotecile școlare, în special cele din rural, unde se împuținează și elevii. Finanțate din bugetele locale, multe supraviețuiesc din pasiunea unor bibliotecare care încearcă să-i câștige pe cititori și cu altfel de activități decât împrumutul de cărți. Am vizitat două școli din Onești, Bacău, unde aceleași bibliotecare au grijă de micii cititori de peste 30 de ani.
Lidia Mîrzac, profesoară de română la Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, Suceava, discută la ore subiecte dificile, precum violența asupra femeii și copiilor. Romane ca „Baltagul” și „Ion”, de pe lista operelor studiate pentru Bacalaureat, prezintă bucăți de realitate pe care elevii ei le recunosc: în multe familii din România, inclusiv în ale lor, violența fizică și psihică e firească. Moldova este și regiunea din țară în care, în 2019, au fost trimise în judecată cele mai multe persoane pentru violență în familie.