
Când eram mică, spuneam foarte sigură pe mine că vreau să fiu judecătoare. Așa credeam eu că pot să fac dreptate în lumea asta mare. Între timp am descoperit că dreptatea e mai complicată de atât și că, înainte de orice dreptate, cineva trebuie să pună întrebări. Așa am ajuns jurnalistă. Când nu documentez sau scriu, cel mai mult îmi place să plec la drum lung, să stau cu pisica mea, să fac sport și să gătesc.

Am ales, în vreme de război, să discutăm despre școală. Pentru că, atâta vreme cît școlile continuă să funcționeze, avem o șansă să oprim războaiele. Rusia este astăzi, într-un fel, prizoniera involuntară a deciziilor conducerii sale beligerante și care tulbură pacea lumii. Rusia este locul unde, spune o familie de români care locuiește de 8 ani la Moscova, portretul lui Vladimir Putin e în sălile de clasă deși „nu le impune nimeni. Ci pur și simplu ei îl văd ca pe un lider”. Dar în Rusia se face și școală. Să vedem cum. Pentru că am ales să vorbim despre școală.
Profesorii și învățătorii simt că rezistența elevilor pentru a parcurge un text a scăzut semnificativ în ultimii 4 ani, arată un sondaj realizat la finalul anului trecut de publicația americană de educație EdWeek. Deși cercetarea nu răspunde și la întrebarea „de ce?”, vinovate, cel mai probabil, cred specialiștii din educație, sunt pandemia de COVID-19 și dispozitivele tehnologice care concurează pentru atenția elevilor. Cu un attention span al copiilor din ce în ce mai scăzut, profesorii simt că a devenit o provocare să-i mențină implicați în lectură o perioadă mai mare de timp. Care sunt soluțiile?
Cutremurele devastatoare din Turcia și Siria au ucis mii de oameni, iar specialiștii avertizează că în orice moment un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 ar putea lovi și România. De altfel, aceștia avertizează autoritățile de ani buni cu privire la pericol. De aceea, este necesar ca fiecare dintre noi să știm exact ce avem de făcut. Pentru asta, specialiștii au creat ghiduri cu reguli și sfaturi simple de urmat care ne pot salva viața.