
Când eram mică, spuneam foarte sigură pe mine că vreau să fiu judecătoare. Așa credeam eu că pot să fac dreptate în lumea asta mare. Între timp am descoperit că dreptatea e mai complicată de atât și că, înainte de orice dreptate, cineva trebuie să pună întrebări. Așa am ajuns jurnalistă. Când nu documentez sau scriu, cel mai mult îmi place să plec la drum lung, să stau cu pisica mea, să fac sport și să gătesc.

Abia am trecut în anul al treilea de facultate, dar pot avea lucrarea de licență gata într-o lună dacă vreau. Nu fiindcă sunt atât de silitor, ci pentru că știu să folosesc Google. Piața de ghostwriting în domeniul lucrărilor academice din România nici măcar nu se ascunde, este la vedere pe orice platformă de socializare și cu toate acestea, nicio autoritate nu pare să o combată. Am luat legătura cu mai multe firme care deja mi-au oferit primele capitole din lucrare, necopiate sau produse cu ChatGPT, pentru sume de la 850 la puțin peste 2.200 de lei. În spatele uneia dintre aceste firme nederanjate de autorități am găsit chiar un membru PNL dintr-o comună din Hunedoara. Două dintre paginile de Facebook care vindeau licențe au fost șterse după ce le-am spus că sunt jurnalist și anchetez fenomenul „shadow writing”.
Aluziva este cunoscută pe internet ca influencerița cu păr verde, care și-a dat demisia în direct de la Digi 24. Într-un interviu pentru Școala 9, Aluziva vorbește despre ce înseamnă să faci vlogging etic și cum pot adolescenții și tinerii să nu se lase păcăliți de tot ce circulă pe net. Aluziva comunică pe rețelele de socializare nu doar despre destinația pentru următoarea sa vacanță, ci și despre problemele care ne afectează viețile dincolo de ecran: de la violența domestică sau de ce este important ca femeile să-și facă testul Papanicolau până la testarea și vaccinarea anti-Covid sau abuzurile unor profesori.
În clasa a V-a, Ioana Pârvulescu învăța după-amiaza și întoarcerea acasă pe întuneric „avea mult farmec romantic”. Diminețile vorbea cu prietenele la telefonul fix, fără știrea părinților. Gânduri și preocupări poate nu cu mult diferite de cele ale elevilor de azi care ajung să-i citească textul „Prietenul meu” când trec la gimnaziu. În interviul pentru Școala 9, Ioana Pârvulescu a povestit despre operele din manuale care au traumatizat generația ei, a teleportat un copil din epoca jocurilor pe calculator în secolul al XIX-lea și și-a spus opinia despre „mașina de citit gândurile” – Facebook.