Adolescență cu filtru

Laura Stoleru (22 de ani) este make-up artist și influencer. Prima postare pe care a făcut-o a fost în anul 2015, iar azi are peste 15.000 de urmăritori pe TikTok. Postatul pe social media a început ca o joacă pentru ea, încă de pe vremea când Facebook-ul era pe val. Apariția Instagram și TikTok a dus la un alt nivel stilul de viață ,,estetic”. 

Laura recunoaște că și ea a trecut prin momente de nesiguranță cauzate de standardele de frumusețe promovate online: ,,Am avut și eu momente în care mă gândeam «Eu de ce nu arăt așa? Oare ce trebuie să fac pentru a arăta ca fetele de pe Instagram?». Însă, prin multe introspecții și lecții de viață, am învățat că aceste standarde nu ne definesc și că nu trebuie să ne împotmolim din cauza lor”. 

Laura consideră că fiecare trebuie să se iubească așa cum este: ,,Un defect pe care tu crezi că îl ai, poate fi ceva ce o altă persoană iubește la tine. Suntem toți frumoși (și aici nu mă refer neapărat la aspect), avem ceva de oferit celor din jurul nostru și e necesar să înțelegem că nu e nevoie ca toți oamenii să fie la fel”. 

Laura spune că azi preferă să consume doar conținutul cu care rezonează. Crede că cei mai mici decât ea sunt mult mai expuși la influențele online. „Stay safe!” este mesajul ei pentru cei care navighează zilnic prin acest univers digital vast.
Într-un spațiu digital dominat de imagini atent editate, este ușor să cazi în capcana comparației. Laura spune că, deși inițial încerca să mențină un feed organizat și estetic, în timp și-a schimbat abordarea: ,,Strategia mea era să postez o poză cu mine, apoi un feed filler (postarea unei fotografii generice, n.r.) în același vibe sau cu aceeași cromatică, dar am renunțat la asta când mi-am dat seama că nu mă mai inspiră acest stil rigid și mi-am făcut contul de Instagram să arate din nou casual”. În prezent, postează conținut într-un mod spontan, adică și în afara momentelor în care își propune să filmeze un tutorial de make-up, de exemplu.

De asemenea, Laura spune că s-a jucat și ea cu tool-urile de editare, dar acele poze „nu au văzut niciodată lumina soarelui”. A fost conștientă că nu reflectau realitatea, așa că a rămas doar la ajustarea luminilor și umbrelor, adică modificările pe care le poți face din galerie. A primit și comentarii critice, însă spune că nu le-a lăsat să o afecteze: ,,Am preferat să nu le dau curs sau să răspund în spirit de glumă. Când cineva vede că nu te afectează o răutate, te lasă în pace pentru că nu are cu ce să te mai atace”.

Laura vorbește și despre provocările și satisfacțiile pe care le aduce crearea de conținut. Deși uneori poate fi frustrant să depui ore întregi de muncă pentru un material care nu atinge reach-ul așteptat, ea vede acest proces ca pe o oportunitate continuă de învățare. Astfel, sfatul ei pentru cei nehotărâți: „Post that silly video! Postează poza aceea din folderul de favorite, pentru că oportunitățile pot veni din orice parte”.

Laura recunoaște că îi este greu să se desprindă de acest univers digital. Își amintește cu umor cum, în copilărie, a încercat să își dezactiveze contul de Instagram, dar a rezistat doar 30 de minute înainte de a-l redeschide. 

Nu trebuie să îți faci o profesie din social media ca să fii afectat de această lume. Am vorbit cu alte trei tinere despre experiența lor în online. 

Perspectiva Mariei

Maria (22 de ani) ajunge mereu să se compare cu alte fete: „Când văd, nu știu, fete de vârsta mea care sunt mai slabe, înalte, au părul lung, sunt frumoase, mereu mă compar cu ele. Pot să am aceeași bluză cu o fată și mi se pare că stă mai bine pe ea, machiajul îi stă mai bine, părul îi stă mai bine.”

Pentru a se apropia de standardele de frumusețe pe care le vede online, Maria începuse să facă sport acasă. „Căutam workout routine, dance routine, ceva să slăbesc”, mărturisește ea, adăugând că ajunsese să simtă o presiune constantă legată de alimentație. „Mi-a rămas pe creier chestia asta, când mănânc ceva, imediat după, să fac sport... dacă mănânc un pic mai mult, gata, simt nevoia să fac sport, să mă mișc, să alerg”. 

Insecuritățile s-au extins și în relația de cuplu. „Tot îi zic iubitului meu că uite-o pe aia cum arată, uite ce bine arată... și el zice: «Nu te mai compara atât cu astea, că mă enervezi, tu știi că ești frumoasă» ”. Experiențele din trecut i-au amplificat nesiguranțele, întrucât fostul iubit obișnuia să îi arate modele de pe Instagram.

Perspectiva Teodorei

„Am avut anumite momente în care am fost complexată de propria imagine din cauza a ce vedeam pe social media, dar asta s-a întâmplat demult, când eram o copilă de 13-14 ani”, spune și Teodora (22 de ani). Pe atunci, în 2015-2016, fenomenul influencerilor era abia la început, dar chiar și așa, impactul a fost puternic: „De-abia apăruse Ilie’s Vlogs și, mă rog, mai apăruseră și alte fete care, într-adevăr, arătau foarte bine și da, voiam și eu să fiu ca ele”.

Teodora a simțit presiunea de a arăta într-un anumit fel și chiar a recurs la o măsură drastică: „Dacă am făcut o chestie extremă, a fost să mă înfometez o zi, atât. M-am înfometat doar o zi pentru că n-am putut mai mult. Eram o copilă, aveam 13 ani jumătate… Mi-a plăcut și mie de un băiat, am vrut ca și el să mă placă”.

În timp, însă, a depășit această nesiguranță și a învățat să privească frumusețea într-un mod mai sănătos: „Nu mă mai compar, pentru că până la urmă înțeleg că frumusețea este totuși ceva subiectiv. Apreciez anumite campanii ale produselor cosmetice și de îngrijire care promovează acele standarde sănătoase printre adolescente și faptul că fiecare e frumos în felul lui”. Totuși, regretă că astfel de mesaje nu erau promovate și în perioada copilăriei ei.

Perspectiva Anei

„Primul lucru pe care îl facem când ne trezim este să scrollăm pe social media”. Este și rutina Anei (23 de ani). „Văd tot felul de poze, fețe perfecte, și e inevitabil să nu-mi doresc să arăt sau să postez la fel”. 

Ana simte o presiune de a se adapta continuă: „Tot timpul apar trenduri noi, stiluri diferite și mereu trebuie să ne adaptăm noilor cerințe ale societății”, explică ea. „În fuga după trenduri, ne pierdem pe noi”.

Deși este conștientă de influența negativă pe care o poate avea social media, recunoaște că uneori se lasă prinsă în acest joc al comparațiilor: „Mă las influențată în sensul în care alerg de fiecare dată să am ce au și celelalte persoane pe care le urmăresc. Vreau să pozez la fel de perfect și să ajung ca acele persoane care consider că sunt la un nivel mai înalt decât mine”. Internetul îi oferă numeroase „modele” de urmat, iar echilibrul între autenticitate și aspirația spre un ideal rămâne o provocare: „Uneori pun pauză și spun că nu e ok, iar alteori mă las condusă de ceea ce văd.”

Consumul de social media la adolescenți este asociat cu comportamente de risc, arată o cercetare din 2023 care s-a uitat la peste o sută de studii realizate pe această temă. Preadolescenții și adolescenții care stau pe rețelele sociale au fumat sau consumat alcool mai mult și au început să aibă obiceiuri alimentare nesănătoase. 

Un alt studiu realizat la Universitatea York arată că o pauză de o săptămână de la rețelele sociale poate contribui la o stimă de sine mai ridicată și îmbunătăți imaginea corporală în rândul femeilor tinere. Rezultatele au fost mai evidente în rândul celor care erau mai influențate de standardele de frumusețe promovate pe aceste platforme. 

• La nivel mondial, se conectează pe platformele sociale aproximativ 5 miliarde de utilizatori. În țara noastră, în ianuarie 2025, 13 milioane de oameni foloseau rețelele de socializare. 

Părinții contraatacă

În 2023, un număr de 33 de state americane au dat în judecată compania Meta, acuzând-o că a contribuit la deteriorarea sănătății mintale în rândul adolescenților prin promovarea unor practici intenționat dăunătoare. Procesul susține că platformele Facebook și Instagram au fost concepute pentru a crea dependență, exploatând vulnerabilitatea emoțională a tinerilor, în special a fetelor. Una dintre cele mai puternice acuzații vine în urma dezvăluirilor făcute de Frances Haugen, fostă angajată Meta, care a publicat documente interne arătând că firma era conștientă de faptul că Instagram agravează problemele de imagine corporală la adolescente, dar a ales să nu intervină. 

Tot mai multe țări din lume adoptă măsuri legislative menite să protejeze copiii și adolescenții de efectele nocive ale rețelelor sociale. Franța, de exemplu, a impus consimțământul parental pentru utilizatorii sub 15 ani, iar Australia a mers chiar mai departe, devenind prima țară care interzice complet accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani. În Norvegia, autoritățile intenționează să crească limita de vârstă la 15 ani, iar în Germania este deja necesar acordul părinților pentru utilizatorii cu vârste între 13 și 16 ani. 

Efectele psihologice frecvente observate la tineri din cauza comparațiilor pe social media

Psihologa Ilinca Braia detaliază impactul acestor presiuni asupra stării emoționale și psihologice a tinerilor. 

Un prim efect este scăderea stimei de sine. Tinerii tind să își compare viața cu versiuni idealizate și filtrate ale vieților altora, ceea ce poate duce la un sentiment accentuat de nesiguranță, spune experta. O altă consecință des întâlnită este apariția anxietății și depresiei. „Expunerea constantă la imagini care sugerează succes, frumusețe sau fericire poate intensifica anxietatea legată de propria imagine și poate contribui la simptome depresive.” De asemenea, Ilinca atrage atenția asupra distorsiunii imaginii corporale. Compararea cu standardele nerealiste de frumusețe promovate pe rețelele sociale poate determina tinerii să-și perceapă corpul într-un mod negativ.

Compania ​Dove a realizat în 2024 un studiu amplu la nivel global despre percepția frumuseții, intitulat „Adevărata definiție a frumuseții”, intervievând peste 33.000 de persoane din 20 de țări. Rezultatele evidențiază presiunile intense și standardele nerealiste cu care se confruntă femeile și fetele în prezent:

• 2 din 5 femei și-ar da un an din viață pentru a se conforma idealurilor de frumusețe;
• De două ori mai multe femei decât acum 20 de ani ar prefera să fie înzestrate cu frumusețe, în loc de inteligență, dacă ar avea de ales;
• 9 din 10 femei și fete au fost expuse la conținut dăunător pe rețelele sociale referitor la frumusețe.

Dove arată că standardele de frumusețe toxice sunt propagate prin tendințe precum  #Fitspo, care promovează ideea că un corp perfect se obține doar prin diete stricte ori suplimente, sau trendul #Thinspo, care normalizează imagini ale corpurilor extrem de slabe și mesaje care încurajează restricția alimentară. Mai atrage atenția și asupra normalizării procedurilor cosmetice riscante, precum injectările, augmentarea feselor sau rinoplastia, toate prezentate ca soluții necesare pentru atingerea unui ideal de frumusețe nerealist.

De-a lungul timpului, idealurile de frumusețe au trecut prin diverse transformări și au adus și multă suferință. Dacă acum câteva mii de ani, statuile găsite de arheologi portretizau o femeie cu forme, în ultimul secol am trecut prin diverse standarde care mai de care mai nesănătoase, luând ca model supermodelele înalte și extrem de slabe sau imaginile cu filtre de pe sociale media. În SUA, copiii de 5-6 ani aleg o imagine mai slabă atunci când li se dau opțiuni și unul din patru copii până în 7 ani a trecut printr-o formă de dietă, scrie CNN.

„Normalitatea” în ceea ce privește greutatea corporală este departe de ce spune gura internetului și fiecare poate să verifice dacă este în parametri calculând indicele de masă corporală, un indice care utilizează greutatea și înălțimea pentru a estima grăsimea corporală la bărbații și femeile adulți de orice vârstă, scrie Libertatea. De pildă, o femeie care are 1,60 metri înălțime are o greutate normală între 47 și 57 de kilograme. 

În ceea ce privește circumferința taliei, o formulă simplă pentru a stabili dacă te încadrezi într-un interval considerat sănătos este împărțirea înălțimii la 2. Mai exact, acest rezultat nu ar trebui să depășească jumătate din înălțime. De exemplu, dacă ai o înălțime de 160 cm, talia ar trebui să fie sub 80 cm pentru a te încadra în limitele unui corp sănătos.

Like-urile ca formă de validare 

Un alt efect al comparațiilor frecvente este dependența de validarea externă: „Like-urile, comentariile și alte forme de aprobare socială de pe platforme pot deveni o sursă principală de validare, creând o dependență de aceste feedback-uri pentru a se simți bine cu ei înșiși”. Psihologa Ilinca Braia accentuează ideea că predispoziția tinerilor de a se angaja în comparații sociale permanente creează o competitivitate nesănătoasă. În loc să aprecieze ceea ce au, aceștia se concentrează pe ceea ce nu au, motiv care poate conduce la accentuarea frustrărilor și nemulțumirilor: stres legat de performanță, izolare socială, distorsionarea realității. 

,,Aceste efecte pot fi exacerbate de utilizarea excesivă a social media, de personalități mai sensibile și de lipsa unor strategii sănătoase de gestionare a emoțiilor”, spune Ilinca Braia.

Presiunea constantă exercitată de social media asupra imaginii corporale poate avea consecințe serioase asupra sănătății mintale, iar efectele pot varia semnificativ în funcție de vulnerabilitățile preexistente ale individului. ,,Imaginea de sine începe să fie conștientizată de copil începând cu vârsta de șase, șapte ani (nu formată, asta începe de la naștere, prin cum oglindește mama copilul)”, spune psihologa. Astfel, pe un teren vulnerabilizat, când identitatea și propriul sine au avut deficiențe în a se forma sănătos, pot apărea tulburări mentale: ,,stare depresivă și posibil tulburări de alimentație, stări anxioase, dorința obsesivă de a modifica fizionomia și corpul prin diferite mijloace estetice și chirurgicale, însă e nevoie să existe un teren, o vulnerabilitate”, mai subliniază și psihologa Ioana Frecan. 

În aceeași linie, psihologul Ilinca Braia atrage atenția asupra tulburărilor de alimentație și a depresiei. Aceasta descrie trei categorii principale care se încadrează în aceste tulburări: 

• anorexia nervoasă, caracterizată drept obsesia de a avea un corp subțire, combinată cu frica intensă de îngrășare și poate fi declanșată sau amplificată de expunerea la imagini idealizate pe social media. 
• bulimia nervoasă, care presupune comportamentele compensatorii (vărsături induse, exerciții fizice excesive). Acestea pot fi declanșate de sentimentele de vinovăție asociate cu mâncatul, agravate de comparațiile online. 
• tulburarea de alimentație compulsivă. Aici este vorba de stresul și sentimentele de inadecvare, care pot duce la episoade de mâncat excesiv, urmate de sentimente de vinovăție sau rușine. Legat de depresie, aceasta a punctat că tot aceste sentimente de inadecvare generate de comparațiile constante pot duce la episoade depresive, mai ales dacă tinerii simt că nu pot atinge standardele sociale impuse de platforme.

Comparația cu un anumit tipar de frumusețe și dezirabilitate conduce la scăderea încrederii în sine, sentimentului propriei valori, stimei de sine, poate naște rușine și retragere, precum și evitare socială, ,,ceea ce și este social media la un anumit nivel, înlocuiește prin superficialitatea părților din noi expuse și controlul expunerii noastre, relaționarea de profunzime și intimitatea, să nu mai zic de faptul că nu suntem practic față în față cu cineva”.

Ilinca Braia mai subliniază comparația constantă cu idealuri imposibile. Oamenii tind să compare aspectul lor fizic cu imaginile perfect editate și filtrate de pe social media, ceea ce duce la concluzia că nu sunt suficient de atractivi. 

Cum poate fi protejată încrederea în sine

Psihologa Ilinca Braia spune că educația despre realismul imaginilor de pe social media e cheia „crearea conștientizării faptului că majoritatea imaginilor online sunt modificate sau filtrate”. 

Influencera Ana Morodan a lansat campania „Am mințit”, prin intermediul ONG-ului său VirtuWell, campanie care să responsabilizeze vedetele din online cu privire la efectul postărilor lor asupra utilizatorilor. Mai mulți influenceri și creatori de conținut au împărtășit experiențe personale despre presiunea de a afișa o viață perfectă online. Aceștia au recunoscut că au „mințit” în postările lor, prezentând o versiune idealizată a realității, pentru a se conforma așteptărilor publicului și algoritmilor platformelor sociale.

Promovarea diversității este un alt lucru pe care psihologa Ilinca Braia îl consideră important: ,,susținerea ideii că frumusețea vine în multe forme și nu trebuie să respecte un anumit tipar”. Și cultivarea acceptării de sine este o altă modalitate prin care tinerii își pot menține încrederea în sine la un nivel optim. Aceștia trebuie să învețe să își aprecieze propriile calități unice și să evite comparațiile cu ceilalți. Ghidul „Confidence Kit” lansat de Dove îndrumă la înlocuirea aspectelor negative cu cele pozitive: „Fă un inventar al gândurilor legate de corpul tău și, pentru fiecare aspect negativ pe care îl identifici, găsește un înlocuitor pozitiv care exprimă recunoștință față de corpul tău. De exemplu: «Sunt recunoscător/oare că burta mea este un loc moale unde îți poți sprijini capul atunci când îți citesc o poveste»”.
De asemenea, este esențială și dezvoltarea altor surse de încredere în sine, respectiv concentrarea pe abilități, talente, realizări și valori, mai degrabă decât pe aspectul fizic.

,,Încrederea în sine se bazează pe o viziune realistă și echilibrată asupra propriei persoane. Provocarea este să distingem între idealuri nerealiste și autenticitate, pentru a ne proteja sănătatea mentală”, mai precizează Ilinca. În acest sens, menționează și că un consilier în dezvoltare personală poate fi de mare ajutor. 

După campania de promovare pentru produsele Plush Bio pe care mai mulți influenceri au făcut-o agresiv și mai multe persoane care le-au folosit au acuzat că și-au distrus tenul, discuția despre publicitatea online a devenit mult mai serioasă. Consiliul Național al Audiovizualului CNA a încheiat un acord de colaborare cu Consiliul Român pentru Publicitate - RAC ca să se consulte cu privire la conținutul comunicărilor comerciale audiovizuale și reglementarea cu privire la publicitatea etică din online. Tot mai mulți influenceri marchează campaniile publicitare sau menționează dacă au primit sau nu bani pentru anumite afirmații pe care le fac pe conturile lor. 

Dependența de aprobarea socială online

Psihologul Ilinca Braia spune că oamenii au nevoie de apartenență și uneori like-urile și comentariile „funcționează ca un indicator al apartenenței sociale”.

Apoi, similar mecanismelor folosite în jocurile de noroc, like-urile sunt distribuite imprevizibil. ,,Această incertitudine (când și câte reacții vom primi) menține utilizatorii implicați, deoarece creierul continuă să aștepte o posibilă recompensă viitoare”, spune aceasta.  Validarea identității este un alt tip de astfel de mecanism psihologic, deoarece interacțiunile online oferă un feedback direct asupra modului în care alții percep identitatea noastră. Fără această validare, utilizatorii pot simți că nu sunt suficient de importanți sau valoroși.

Nu în ultimul rând, frica de respingere este un alt factor pe care Braia îl consideră important în felul în care folosim social media. Oamenii se tem să fie excluși sau judecați negativ dacă nu primesc suficientă aprobare socială, iar această teamă intensifică dorința de a obține feedback pozitiv constant.

Recomandări pentru tineri

Prima recomandare din cele pe care le prezintă Ilinca Braia este următoarea: ,,Prioritizează sănătatea, nu perfecțiunea!”. Ea le sugerează tinerilor să adopte un stil de viață echilibrat: ,,Concentrează-te pe alimentație, mișcare și odihnă ca mijloace de a te simți bine, nu ca o cale de a obține un anumit aspect fizic. Evită obsesia față de greutate. Nu lăsa numerele de pe cântar să îți definească valoarea”. 

„Înconjoară-te de oameni pozitivi!”, este un alt îndemn. ,,Petrece timp cu persoane care te susțin și te acceptă pentru cine ești, nu pentru cum arăți. Adresează-te unui specialist: psiholog, psihoterapeut sau consilier în dezvoltare personală. Dacă ai nesiguranțe legate de corpul tău, discută cu cineva în care ai încredere”.

Ultimul sfat pe care îl oferă este solicitarea sprijinului profesionist, dacă este necesar. Tinerii pot apela la psihoterapie, căci un terapeut îi poate ajuta să gestioneze nesiguranțele și să construiască o relație mai bună cu corpul lor, sau la grupuri de dezvoltare personală. Participarea la comunități care promovează pozitivitatea corporală poate fi încurajatoare.

Educația și conștientizarea sunt și ele la fel de importante. ,,Înțelege diversitatea corporală: Fiecare corp este diferit și frumos în felul său unic”. Este crucial ca tinerii să aibă parte de o informare corectă, respectiv să învețe despre modul în care imaginile din mass-media sunt manipulate și cum influențează percepțiile despre frumusețe. De asemenea, Ilinca le sugerează și să dezvolte hobby-uri și pasiuni personale: ,,Descoperirea și cultivarea intereselor tale îți pot întări încrederea în sine, ajutându-te să te definești dincolo de aspectul fizic”.

Cum pot părinții sau profesorii să-i ajute pe tineri?

Încurajarea comunicării deschise este primul, crede psihologul Ilinca Braia: „Creați un spațiu sigur: Fiți disponibili să ascultați fără să judecați, astfel încât tinerii să simtă că pot discuta despre presiunile cu care se confruntă”. Totodată, aceasta le sugerează părinților și profesorilor să adreseze întrebări deschise: ,,Puneți întrebări precum Cum te face să te simți social media? pentru a deschide dialogul despre emoțiile lor”.

,,Validați sentimentele: Recunoașteți dificultățile lor și normalizați faptul că presiunea socială poate fi copleșitoare”, recomandă psihologa. De asemenea, tinerii trebuie sprijiniți în dezvoltarea stimei de sine: ,,Ajutați-i să își recunoască și să își aprecieze talentele, abilitățile și personalitatea, nu doar aspectul fizic. Oferiți laude constructive. Evidențiați eforturile, nu doar rezultatele, și concentrați-vă pe progres, nu pe perfecțiune”.

Un alt lucru esențial este și oferirea unui exemplu bun. Astfel, comportamentul adultului trebuie să se bazeze înainte de toate pe conștientizarea propriului comportament legat de social media. Adică dacă părintele nu se desprinde de telefon, de ce ar face-o copiii. De asemenea, li se recomandă să evite criticile constante asupra aspectului personal sau al altora: ,,Ajutați-i să descopere și să își dezvolte hobby-uri sau interese care să le consolideze identitatea și încurajați interacțiunile față în față pentru a întări conexiunile reale și a diminua dependența de social media”.