Aiurea-n tramvai
de Adina Rosetti
Anton e un copil curios și ingenios. În plus, lui nu-i e frică de cuvinte, ba chiar le rostește plin de furie și de reproș, fără să le bănuiască puterea. Așa se face că într-o zi se trezește într-o lume haotică, unde domnește o dezordine desăvârșită: expresiile își pierd sensul figurat, oamenii vorbesc aiurea-n tramvai și au obiceiuri care mai de care mai neobișnuite. Băiatul e cât se poate de uimit de ce vede în jurul său: câini cu covrigi în coadă, un copil cu o piatră mare pe inimă, ospătari care servesc răbdări prăjite sau... altă mâncare de pește. Măcar nu e singur: în Țara Cuvintelor Anapoda îi are drept călăuze pe Linge-Blide, Mațe-Fripte și Zgârie-Brânză. Împreună cu noii săi prieteni, Anton pornește în căutarea conducătorului Țării Cuvintelor Anapoda – un conducător la fel de bramburit ca toți ceilalți, pe nume Teleleu Tănase, singurul care ar putea să-l ajute să găsească drumul înapoi acasă.
O carte care jonglează inteligent cu o selecție de expresii celebre din limba română, plină de situații și de personaje zăpăcite și pline de umor.
Intro
Ușa către o lume fantastică - 5'
Pentru început, le vom prezenta copiilor cartea, rugându-i să își imagineze despre ce poate fi vorba într-o poveste cu acest titlu. Îi vom întreba dacă cunosc și alte expresii în limba română și îi vom ruga să aproximeze numărul expresiilor care se regăsesc în această carte, printr-un scurt joc.
Le vom dezvălui apoi că în „Aiurea-n tramvai” sunt 145 de astfel de expresii care prind viață pe parcursul poveștii și sunt explicate pe înțelesul lor, în Glosarul de la finalul cărții. Vom rezuma premisa și începutul poveștii: Anton își dorește cu orice preț să intre în camera surorii sale mai mari, dar aceasta nu-l mai primește; de furie, băiețelul dărâmă ușa, de partea cealaltă aflându-se însă o lume bizară, popu- lată cu creaturi și întâmplări neobișnuite, „anapoda”. O lume în care expresiile din limba română prind viață și se întâmplă cu adevărat.
Moment de lectură
10'
Vom începe cu lectura unui scurt fragment reprezentativ. Propunere: capitolul „Meniul zilei – răbdări prăjite” (pag. 14-18 sau, dacă timpul permite, până la pag 19/20, ediția apărută la Arthur, 2024). Putem întrerupe lectura cu scurte întrebări care să-i atragă în poveste și să le stârnească implicarea și curiozitatea. (Ce credeți că se întâmplă mai departe? Ce ai face în locul lui Anton? Ai fost vreodată într-o situație asemănătoare? etc.)
Dacă elevii au citit deja cartea, vom trece direct la pasul următor.
Activitate de captare a atenției
Despică firul în patru!
Copiii vor fi rugați să încerce să explice câteva dintre expresiile din text, chiar dacă este prima dată când le aud. Nu există răspunsuri greșite, orice încercare este un punct de plecare pentru a desluși sensul – elevii vor fi încurajați să se gândească atât la sensul figurat, cât și la sensul propriu al cuvintelor care compun expresiile.
(Spre exemplu, „a tăia frunză la câini” înseamnă a pierde vremea fără o ocupație serioasă, dar ne putem imagina și un joc în care mai mulți concurenți se întrec a tăia frunze pentru câini.) - 5'
Activitate frontală
Expresii suspecte! - 10'
Această activitate este una de exersare a atenției și înțelegerii expresiilor învățate, antrenând întreaga clasă: le vom povesti copiilor că unele expresii „suspecte” s-au strecurat în lista următoare și așteaptă să fie descoperite de ei. Vom citi o listă cu expresii, unele dintre ele având un cuvânt sau mai multe schimbate, iar ei vor spune STOP și vor face un anumit semn (vor ridica mâna stângă, vor bate din palme etc.) atunci când detectează expresia suspectă. Vor fi rugați apoi să indice varianta corectă și să o explice.
Exemplu de listă:
A umbla cu mâța-n sac
A vorbi în dodii
A vinde castraveți bunicilor
Când o zbura vițelul
Cât ai zice pește
A trage un pui de somn
A-ți ieși din piersici
A fi cu ochii-n patru
A pune cartea-n cui
A mânca speranțe prăjite
La Paștele Cailor
De florile cireșului
A cădea în butoiul cu veselie
Activitate pe echipe – scriere și ilustrație
Copiii vor lucra acest exercițiu în echipe de câte doi (cu colegul de bancă). Pornind de la câteva dintre momentele poveștii, vor fi provocați să-și imagineze:
O rețetă de Răbdări Prăjite
În carte, Anton suferă de foame și singurul fel de mâncare din Țara Cuvintelor Anapoda sunt faimoasele Răbdări Prăjite ale bucătarului Foame.
Vor concepe ideea în echipă, apoi unul dintre ei va prelua rolul de Scriitor (va face o listă de ingrediente și va descrie modul de pre- parare), în timp ce Ilustratorul va desena felul de mâncare rezultat. Copiii vor fi stimulați să-și imagineze și gustul acestui fel ciudat de mâncare, precum și efectul (te face mai răbdător sau dimpotrivă?).
Exercițiu alternativ (pentru clasele mai mici)
Cum faci un porc să zboare?
În poveste, Anton află de la domnul cu tichie de mărgăritar că se poate întoarce acasă din Țara Cuvintelor Anapoda numai atunci când o zbura porcul. Însă, cum porcii nu au abilități de zbor, e necesară o mașinărie...
Membrii echipei vor găsi și dezvolta ideea împreună, apoi unul dintre ei va prelua rolul de Scriitor (va descrie succint materialele folosite și modul de funcționare), în timp ce Ilustratorul va desena mașinăria folosită de porc. Copiii vor fi stimulați să-și imagineze și efectul mașinăriei, combustibilul folosit, destinația etc.
La final, câteva echipe își vor prezenta proiectul în fața colegilor, care vor fi încurajați să ofere feedback și să pună întrebări.
Activitate individuală
Cât ai zice pește! (scriere creativă)
Fiecare copil va dezvolta o scurtă narațiune (100-150 de cuvinte) în care să fie integrate trei dintre expresiile din carte, de exemplu: a umbla teleleu tănase, a trage un pui de somn, cât ai zice pește. O variantă este ca ei să extragă trei bilețele cu expresii pe care să le folosească, astfel încât fiecare copil va avea altă combinație. Îi vom încuraja să inventeze situații și personaje cât mai originale, cu acțiuni care decurg logic una din alta, evitând textele tip „compunere cu expresii date”. Cei care doresc pot citi creațiile în fața colegilor. Alternativ, putem porni de la câteva expresii și dezvolta oral o poveste colectivă, în care fiecare copil preia narațiunea de la cel pre- cedent și adaugă contribuția sa. Este bine ca, pentru acest exercițiu, elevii să fie așezați în cerc, pentru ca povestea să curgă în mod natu- ral, ca la o șezătoare. Povestea poate fi înregistrată, cu ajutorul unui telefon mobil, și apoi transcrisă pentru a fi păstrată și recitită.
Variantă pentru clasele mai mici (pentru copii care nu scriu încă foarte bine, poate fi făcut oral): Inventează o expresie nouă!
Vom pregăti bilețele cu diverse cuvinte, fiecare elev va extrage câte unul și va inventa o expresie conținând cuvântul respectiv. Putem scrie pe bilețele cuvinte care fac parte din universul lor obiș- nuit (laptop, telefon, rețea, minge, prieten, cățel, poveste, cioco- lată etc.), astfel încât să își imagineze expresii pornind de la situații concrete, din viața de zi cu zi. Iată câteva exemple: a fi prieten de rețea, a te uita ca broscuța la laptop, de pe vremea lui Aifon Doișpe.
Exerciții pentru acasă
Salvează câteva expresii!
Limba este vie, în continuă evoluție, așa încât putem presu- pune că o parte dintre aceste expresii vor dispărea în timp, în vreme ce altele noi vor apărea. Copiii ar putea să facă o listă cu expresiile lor preferate, pentru a fi păstrate într-o eventuală capsulă a timpu- lui. De asemenea, vor fi încurajați să vorbească cu membrii fami- liei (părinți, bunici, familie extinsă), să afle și să noteze ce expresii folosesc aceștia în mod curent, iar apoi să le împărtășească colegi- lor, la ora următoare.
Harta ținuturilor imaginare
Povestea din „Aiurea-n tramvai” se desfășoară în Țara Cuvintelor Anapoda. Copiii vor fi îndrumați să caute și alte povești în biblioteca de acasă sau cea a școlii, individual sau în echipe, și să facă o hartă a acestor ținuturi imaginare (ex.: Țara Minunilor, Narnia, Regatul Timpului).
Atelier dezvoltat împreună cu elevii claselor a II-a și a IV-a, Școala Gimnazială „Mircea Nedelciu”, Fundulea (jud. Călărași), profesoară pentru învățământul primar Mariana Lățosu.
