În cei patru ani de liceu am participat și am organizat tot felul de activități extrașcolare. Am luat parte în concursuri de dezbateri pentru tineret, mi-am creat propria revistă de tineret împreună cu câțiva prieteni, m-am înscris ca membră și chiar am creat ONG-uri. În clasa a noua am devenit ambasadoarea liceului meu în cadrul proiectului european „People&Planet - Water of the Future”, cu ajutorul profesoarei de istorie.
Sunt elevă într-un liceu din centrul Bucureștiului, e de înțeles să am tot felul de oportunități, nu?
Dar ce se întâmplă în restul țării, cu elevii de vârsta mea? Ei ce oportunități au? Am ajuns la această temă după o discuție la un foc de tabără când împreună cu câteva colege din Ploiești și Buzău povesteam despre ce facem în timpul liber. Eram într-o excursie organizată în cadrul proiectului „People&Planet - Water of the Future”. Când a venit rândul meu să povestesc, celelalte au fost uimite de multitudinea de activități extrașcolare în care sunt implicată. Mi-au zis că le-ar face și lor plăcere să participe în proiecte de voluntariat și activități culturale și de dezvoltare personală, dar în orașul lor nu există astfel de oportunități.
Așa că am vrut să aflu distribuția activităților extrașcolare din România și să văd care sunt activitățile de interes ale elevilor în ziua de azi. Zis și făcut. Am lansat un chestionar anonim cu 16 întrebări, pe care l-am distribuit pe rețelele sociale, pe grupurile de elevi în care sunt, dar și profesorilor despre care știam că ar fi dornici să mă ajute. În total, am primit 67 de răspunsuri. Cele mai multe au fost din București, 78% dintre ele, restul de 22%, din orașe precum Galați, Iași, Oradea și Onești. La chestionar au răspuns doar elevi de gimnaziu și liceu.
Prima întrebare a fost despre ce activități fac în timpul liber și a reieșit că top 3 activități preferate de toate categoriile de vârstă sunt cititul (35%), ieșitul cu prietenii (30%) și ascultatul muzicii, cântat, compus (28%). La capitolul activități fizice, fotbalul și mersul la sală au fost cel mai des menționate - 25% dintre răspunsuri.
Elevii de liceu au mai spus că participă la concursuri de dezbateri pentru mediul preuniversitar (ex: Olimpiada Națională de Dezbateri „Tinerii Dezbat”, conferințe de tip Model United Nations), la cursuri de teatru sau sunt înscriși în cluburi de robotică. Elevii de gimnaziu au menționat și relaxarea/somnul și gătitul.
Activitățile extrașcolare sunt extra-școală sau în cadrul unităților de învățământ?
85% au spus că cele mai frecvente sunt cele organizate de școli.
Majoritatea activităților sunt cluburile care variază ca tematică de la cele de carte sau filme (aproximativ 15%), până la podcasturi făcute de liceeni. Au mai fost menționate și cele focusate pe materii școlare, cum ar fi cercurile de istorie sau de fizică, biologie, psihologie, limbi străine sau cluburile de robotică.
I-am întrebat de activitățile extrașcolare care nu sunt organizate de școală, ci în afara ei. Cei mai mulți - 45% dintre răspunsuri - au menționat voluntariatul în cadrul ONG-urilor de tip Interact sau Leadership Experience Opportunity (LEO), cu filiale peste tot în țară, care organizează evenimente și acțiuni caritabile. Pe lângă voluntariat, liceenii sunt fani ai evenimentelor ce se învârt în jurul artelor sau al sportului (18%), dar și ai concursurilor de dezbateri academice pe diferite teme socio-culturale sau politice.
De unde află de activități?
Jumătate dintre elevii respondenți au menționat că rețelele sociale sunt principala metodă de distribuire și promovare a activităților extra. Următoarea sursă de la care află de ele sunt prietenii și profesorii.
Totuși, au fost și doi elevi care au mărturisit că „nu sunt aproape deloc la curent cu ele” și că le este greu să le descopere, aflând ocazional de existența lor.
Puteți și voi organiza?
Întrebați dacă au posibilitatea să organizeze evenimente și activități extracurriculare la ei în școli sau orașe, jumătate ne-au spus că „da”, aproape 34% că „nu știu” și restul „nu”.
Cei mai mulți dintre elevi cred că ar trebui să existe un interes general pentru crearea acestor oportunități.
„Cunoscând cât mai multe persoane și domenii știu ce vreau cu adevărat să fac pe viitor”
„Consider că atât elevii cât și profesorii ar trebui să colaboreze pentru a crea proiecte interesante”, a menționat un elev din București. „Cred că ar trebui să existe în fiecare companie un astfel de program, chiar și în anumite instituții de stat”, ne-a spus și un adolescent.
Tinerii doresc să se implice și să capete abilități noi, pe care să le perfecționeze, a mai reieșit din chestionar. Elevii au spus că le face plăcere să se implice și că îi ajută foarte tare să își descopere pasiunile, dar și în procesul de aplicare la facultăți în străinătate.
„Acumulez experiență, cunosc noi domenii și oportunități. Aflu de concursuri, de sesiuni de mentorat la diferite materii sau în domenii pe care nu le învățăm la școală. Pot să mă integrez în mai multe societăți, care mă ajută să cunosc ce abilități trebuie să am pentru viitorul meu job sau pentru unul part-time. Cunoscând cât mai multe persoane și domenii știu ce vreau cu adevărat să fac pe viitor.”
„Participarea la activități extrașcolare mă ajută în primul rând să câștig experiență, să învăț să socializez mai bine și să mă descurc în lume, dar firește și la dosar (dosarul de aplicare la facultate în străinătate, n.r.).”
„Te ajută să te autodescoperi printr-o paletă largă de opțiuni de activități extrașcolare pe care le poți face. Astfel, poți descoperi ce pasiuni ai și să le urmezi. În plus, să participi la activități extrașcolare te învață să te disciplinezi și să îți gestionezi timpul în așa fel încât să poți face tot ce îți propui.”
Ce oportunități sunt la sate
La chestionar mi-au răspuns în special elevii din urban, așa că am vrut să văd care e situația la țară. Așa că am discutat cu Andra Cordoș, cofondatoare a programului European Youth Village, un program axat pe dezvoltarea ecosistemului tinerilor din Europa. Unul dintre cele mai importante proiecte este „Gala Tinerilor din Mediul Rural”, unde este celebrat impactul tinerilor în comunitățile lor. Pe parcursul anului, asociația mai organizează ateliere de formare și dezvoltare personală.
Aceasta a dorit să clarifice de la început că, deși există diferențe între tinerii din urban și cei din rural, ele nu sunt atât de mari precum ne-am aștepta. De asemenea, a subliniat faptul că tinerii din rural au dreptul la aceleași oportunități ca cei din urban.
„Tinerii își doresc să vorbească despre subiectele tabu”
Printre principalele probleme pe care Andra le-a sesizat în ce privește accesul la activități extrașcolare se numără lipsa transportului — esențial în participarea la activități extrașcolare, lipsa spațiilor de întâlnire și pentru activități, dar și faptul că nu sunt implicați și nu sunt consultați în luarea deciziilor în zona lor. În cele mai multe cazuri, dacă există activități pentru gimnaziu, la liceu se pierd, iar tinerii nu mai au contexte în care să se întâlnească. Nici suport din partea părinților nu prea există, fiindcă „nu înțeleg beneficiul participării”: „O problemă din ce în ce mai mare este că nu prea li se mai permite, de către diriginți și directori, să mai vină la activități, pentru că lipsesc de la școală.”
„Depinde foarte mult de cât de implicată este conducerea școlii [sau liceului]. Există un decalaj foarte mare între rural și urban și există multe unități de învățământ unde singurele activități extrașcolare sunt cele de «Școala Altfel», «Săptămâna Verde». Din ce ne spun tinerii, aceste săptămâni nu sunt ce și-ar dori ei să fie”, adaugă Andra.
Unele dintre activitățile preferate de tinerii din mediul rural sunt atelierele de educație sexuală. „Nu cred că a existat un an în care să zicem că nu s-au umplut locurile la atelier”, spune Andra. În top mai sunt și atelierele în care învață despre relaționare, discriminare, dar și ateliere despre noi metode de educație nonformală și de instrumente de implicare în comunitate. Și atelierele de teatru „au cerere foarte, foarte mare”: „Tinerii își doresc să vorbească despre subiectele tabu, asta e un lucru pe care ni-l spun de foarte multe ori și de aici și dorința lor de a avea ateliere pe educație sexuală, relaționare, mental health. Mental health, pentru sat, încă este un subiect tabu”, completează Andra.
Potrivit acesteia, măsurile de austeritate din educație se resimt și asupra participării tinerilor la activitățile extrașcolare. Reducerea sau pierderea burselor îi fac pe tineri să se orienteze mai degrabă spre locuri de muncă decât spre înscrierea la evenimente de dezvoltare personală.
