„La română nu știam ce notă voi lua, că se corectează subiectiv”. Mai mulți elevi le-au spus reporterilor Școala 9 asta după probele de la limba română de la Bac sau de la Evaluarea Națională. Și unii dintre părinții care și-au însoțit copiii să depună contestație erau convinși că evaluarea la română ține și „de gustul” profesorului. Am întrebat trei profesoare de română din București cum se face corectarea la aceste examene la disciplina lor și cât loc e în barem pentru subiectivitatea cadrului didactic.
Laura Piroș este învățătoare de 27 de ani, iar de-a lungul carierei sale a ajuns la concluzia că a învăța nu înseamnă a memora ceva. Lecțiile ei nu seamănă una cu alta, fiecare este specială, prin jocurile pe care le crează împreună cu elevii ei. În toți acești ani a reușit să fie o sursă de inspirație, atât pentru copii de la clasă, cât și pentru ceilalți dascăli. Predă astăzi la Școala gimnazială nr. 6 „Iacob Mureșianu” din Brașov, unde vin să asiste la ore și învățători la început de drum.
Imaginați-vă o cină cu profesori, parlamentari, lideri de sindicat, conducătoare de organizații studențești, activiste din societatea civilă, specialiști în drepturile elevilor și actrițe care dezbat condiția educației în România. Acesta este formatul piesei „Ce e de făcut? Efecte ale măsurilor de austeritate din educație”, sub coordonarea regizorilor Bobi Pricop și David Schwartz, din care publicăm un fragment.