Discuțiile de reformă ale guvernului suedez vin în urma unei creșteri a procentului copiilor care au dificultăți de lectură, pe care ministerul a catalogat-o „o criză a cititului”, scrie publicația Brussels Signal. Elevii suedezi folosesc în mod obișnuit tabletele digitale la cursuri, de peste zece ani. Însă, guvernul conservator al lui Ulf Kristersson dorește acum ca școlile să readucă în școli și metodele tradiționale de predare.
După ce împlinesc 16 ani și intră în penultimul an de liceu, elevii din Marea Britanie își pot alege câteva materii pe care să le aprofundeze. La fel ca adolescenții români axați pe filologie, englezii care se hotărăsc pentru științe umaniste și alte specializări nu mai învață matematică. Rishi Sunak, premierul Marii Britanii, consideră, însă, că e important ca toți elevii să-și dezvolte competențele matematice de bază până la absolvirea liceului. Prim-ministrul încă nu are un plan concret, scrie BBC, iar el va trebui să țină cont și de vocile critice, care atrag atenția că nu ar exista suficienți profesori pentru această materie.
Scumpirile la electricitate și gaze vor afecta și cele 17 mii de școli din țară. Chiar dacă pandemia a ținut școlile mai mult închise și implicit facturile au fost mai scăzute, vremea rece îi sperie pe cei mai mulți dintre directori. Se preconizează o creștere de până la 50% la electricitate și 20% la gaze, dacă Guvernul nu ia măsuri în timp util. Școala 9 a vorbit cu directori de la școli din toată țara pentru a afla cum își gestionează bugetul.