Studenții de la Științele Educației au început deja să învețe cum să susțină o lecție online. Iar lecție online nu înseamnă „să vorbesc eu de nebun, ca profesor, o oră întreagă, în fața clasei. Fac mai puțin ca profesor și dirijez mai mult învățarea lor”. Asta este opinia profesorului universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București. Specialistul vorbește pentru Școala 9 despre nevoia ca profesorii să își crească abilitățile de a se adapta la neprevăzut. E o întoarcere la alfabetul emoțiilor. Cam așa cum sunt învățați și copiii de către părinți ce să facă în situații noi.
Pentru prima oară copiii dintr-un sat de romi cu 1.000 de locuitori au început școala gimnazială fără să treacă, preț de 7 kilometri dus-întors, peste un deal, printr-o pădure, peste un râu.
După ce împlinesc 16 ani și intră în penultimul an de liceu, elevii din Marea Britanie își pot alege câteva materii pe care să le aprofundeze. La fel ca adolescenții români axați pe filologie, englezii care se hotărăsc pentru științe umaniste și alte specializări nu mai învață matematică. Rishi Sunak, premierul Marii Britanii, consideră, însă, că e important ca toți elevii să-și dezvolte competențele matematice de bază până la absolvirea liceului. Prim-ministrul încă nu are un plan concret, scrie BBC, iar el va trebui să țină cont și de vocile critice, care atrag atenția că nu ar exista suficienți profesori pentru această materie.