Bogdan Rațiu, profesor la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu-Mureș, are aproape în fiecare an elevi maghiari care iau zece la bacalaureat, la una dintre probele cele mai problematice pentru ei: limba și literatura română. Acum trei ani a avut primii elevi maghiari din Mureș la la olimpiada națională de română. Și-a creat o metodă proprie de lucru pentru elevii maghiari pe care reușește să-i aducă aproape de literatură prin metode neconvenționale: reclame, podcasturi, muzică actuală și filme.
În perioada interbelică, bugetul pentru educație reprezenta 12% din totalul fondurilor statului, un procent semnificativ mai mare decât în prezent. Astăzi, prin noile proiecte de lege, se vorbește despre 15% din bugetul consolidat din 2027, față de 8% astăzi. Încercarea de a aloca 6% din PIB acestui domeniu a eșuat în ultimii 20 de ani. Istoricul ieșean Ovidiu Buruiană pune în context perioada istorică în care toate țările Europei investeau masiv în educație.
Când a venit vorba să scriu un text despre un profesor model și despre altul contramodel din perioada mea de școlarizare, am început să-i iau la rând pe toți, să văd ce pot alege. Am trecut în revistă ciclul gimnazial, apoi ciclul liceal. Și pentru că mă aflam în dificultate, am stat pe gânduri căutând criterii: ce mă va determina să-l pun pe unul într-o tabără și pe celălalt în cealaltă?