„Dacă am ajuns să negociem dacă un elev merită condiții minime de igienă, tocmai în instituția în care el învață cum o să funcționeze ca cetățean emergent, în cât timp o să ajungem să vorbim despre săpun, despre produse menstruale în școli?” Am vorbit cu Ana Mocanu, Community Manager la Funky Citizens care a lansat o campania de mapare a școlilor cu toalete neconforme, cu ajutorul cetățenilor. Și azi e World Toilet Day și din nou, România, n-are nimic de celebrat.
Șase elevi din Ucraina se pregătesc pentru o carieră în balet la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali” din București. Au între 12 și 19 ani și au ajuns în România singuri sau cu mamele la scurtă vreme după ce Rusia a declanșat războiul. Acum, învață limba română cu ajutorul colegilor și profesorilor și descoperă hora românească la orele de dans tradițional. Iar ca să înțeleagă mișcările de balet nici nu e nevoie de cuvinte; gesturile sunt suficiente. Cel mai mult apreciază la profesorii români faptul că-i lasă să ia pauză în weekend.
Într-un interviu pentru Școala 9, jurnalista Emilia Șercan, totodată lector la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, vorbește despre cum a ajuns România să promoveze o cultură a plagiatului, de unde izvorăște ea și de ce se perpetuează. Pornind de la cazul ministrului Cercetării Florin Roman, care și-a plagiat lucrarea de disertație, jurnalista atrage atenția asupra faptului că responsabilitatea corectitudinii unei teze nu cade doar pe umerii autorului, ci și pe ai profesorului coordonator.