Un fost învățător este primarul ales cu cel mai mic număr de voturi din România, 126. Dar și cu unul dintre cele mai mari procente: 84%. Comuna Bătrâna, Hunedoara, nu mai are școală din 2002. Ultima generație pe care Radu Herciu a dus-o până la clasa a patra număra trei elevi. A fost învățătorul școlii din sat timp de 24 de ani și de 20 este primar. Inima i-a rămas însă la catedră, la copiii lui cărora „le-a pus creionul în mână” și care toți sunt plecați astăzi din micuța localitate de munte.
Aproximativ 650 de elevi din țară mai învață azi rusa ca limbă străină în școli și licee. În București, se predă în numai două licee, deși înainte de Revoluție se studia în aproape toate școlile. Profesoara Virginia Duțu de la Liceul Teoretic „Decebal” crede că rusa ar trebui privită mai degrabă ca limba lui Dostoievski decât ca cea a comunismului și-a Războiului Rece. Școala 9 a participat la una dintre orele profesoarei ca să afle de ce învață elevii ei, născuți la 15 ani după Revoluție, limba rusă.
Alexandru Grad Grigoraș a fost elev în clasa a XII-a la Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Grigorie Teologul”, din Craiova, până în luna octombrie 2020, când a fost exmatriculat. I s-a retras binecuvântarea, condiție obligatorie pentru a putea fi seminarist, pe motivul că a acumulat absențe și că este indisciplinat. Băiatul spune însă că problemele cu conducerea seminarului au altă cauză: a cerut să facă școală online fiindcă este bolnav. A dat în judecată liceul și cere să fie reînmatriculat.