Mirela Niță Sandu a fondat, împreună cu partenera sa Ioana Belu, acum două decenii, o școală românească de weekend în inima Europei, la Bruxelles. Au astăzi zeci de elevi din familii de români sau mixte care vor să rămână în contact cu țara părinților lor și învață geografie, istorie, artă și tradiții. Elevii stau la ore fără telefonul mobil și învață după metodele școlii belgiene care nu încurajează concurența. „Aici, ideea nu este să-i depășești pe ceilalți, ci să-ți depășești propriile tale limite”, a povestit românca pentru Școala 9.
OP-ED. Mi s-a spus: ne-ai trădat! Susții că sunt destule două ore de literatură, tu, care scrii literatură! Eu cred că un profesor creativ poate să suplimenteze numărul de ore. Și poate să suplimenteze cu propuneri mai atractive, care să seducă elevii și să-i ancoreze în prezent, să le ofere șansa de a exersa argumentarea sau de a discuta literatură contemporană.
Majoritatea școlilor românești, vechi sau noi, sunt împânzite de intrări: intrarea din spate, intrarea din față, intrările în diferite corpuri, intrarea elevilor și cea a profesorilor. Ultimele două ar putea să se transforme într-una singură, potrivit propunerii Consiliului Național al Elevilor. Nu există în vreo lege intrările separate, e doar o moștenire a unei perioade în care privirile elevilor nu se întâlneau cu cele ale profesorilor decât pe hol și în clasă. Mai are sens azi să păstrăm această graniță? Școala 9 a vorbit cu cinci elevi și cinci profesori pentru a le afla părerea despre propunere.