O lectură de 5 minute.
Școala românească are probleme. Le simțim pe pielea noastră ca elevi, profesori, părinți, societate. Ne prindem cu mâinile de cap când se fac publice rezultatele la examene și la testările PISA, ne minunăm când vedem programe școlare și manuale depășite și dăm din cap a lehamite când vedem cifrele pe bullying sau consum de droguri.
Noi vrem să ieșim din narativa reacțiilor emoționale la ce se întâmplă în jurul nostru și venim cu materiale care documentează în profunzime cauzele, apoi ce anume funcționează pentru rezolvarea problemelor. Ne uităm la bune practici, la studiile din spate, dar și la limitele lor. Pentru că nu există o soluție care să răspundă la orice problemă socială.
Adăugăm alte două întrebări după cele șase care răspund la orice material jurnalistic (cine?, ce?, cum?, unde?, când?, de ce?): now what? Adică: și acum ce se poate face și cum?
Jurnalismul de soluții este o documentare riguroasă, bazată pe dovezi privind răspunsurile la problemele sociale. Jurnalismul de soluții nu este activism, nu eroizează oameni sau ONG-uri și nici nu prezintă o soluție ca fiind soluția la orice. Ci prezintă fapte și cercetări, variante posibile care și-au demonstrat eficiența, dar și limitărilor acestora.
Mai multe despre ce este și cum se face jurnalismul de soluții, într-un ghid complet făcut de Solution Journalism Network.
Ce veți vedea și citi la REZOLVAT
REZOLVAT prezintă rezolvări la probleme punctuale din mediul educațional, implementate la nivel de școală, comună, oraș, județ și până la nivel național.
Despre ele veți afla la podcastul REZOLVAT by Școala 9, pe Youtube, dar și pe Facebook, Instagram și TikTok. În plus, veți citi articole explicative și aprofundate pe site-ul nostru despre inițiativele care au venit cu un răspuns la provocările școlii românești.
Lansăm proiectul nostru de solution journalism în iunie, când a început deja vacanța pentru 2,9 milioane de elevi. Prima temă: abandonul școlar. Fiindcă în timp ce vacanța de vară este pentru mulți elevi o perioadă de relaxare și excursii, pentru alții este acel interval care îi va separa de școală poate pentru totdeauna, momentul în care decid ei sau alții din jurul lor că nu se vor întoarce în bănci din toamnă.
Așadar, vorbim cu experți români și internaționali despre abandon școlar. Sau altfel spus, despre cum poate fi crescută incluziunea școlară. Pornim didactic, ca la o problemă de matematică:
Ce se dă?
- România, pe primul loc la abandon școlar în Europa. 16,5% dintre elevii din România nu merg la școală. 18,5 mii de copii de clasele 1-8 au abandonat școala anul trecut. Elevii de la sat sunt în cel mai mare risc: diferența între rata de cuprindere a copiilor în urban față de rural e de 27 de puncte procentuale. Dacă România ar avea două școli, una la sat și alta la oraș, fiecare cu 100 de copii înscriși, la școala de la sat ar veni la cursuri doar 69 de copii, în timp ce la cea de la oraș 96.
Ce se cere?
- soluții ca toți copiii să meargă la școală.
Rezolvarea
- în materialele noastre din cadrul REZOLVAT din următoarele săptămâni, pe toate canalele Școala9.
Mâine, pornim în forță cu o analiză aprofundată a stării de fapt, o poză de moment în ceea ce privește abandonul școlar și absenteismul de la noi.
Vă mulțumim că ne citiți!
