În prima zi a lui 2022, Școala 9 face o călătorie în timp și în istorie alături de specialiștii muzeelor din Târgu Mureș și Cluj care au descoperit acum câteva luni o piatră de temelie de dinaintea Primului Război Mondial. De 113 ani această capsulă a timpului din calcar păstrează un vechi document despre clădirea Colegiului Reformat, ziare publicate în Imperiul Austro-Ungar și monede care n-au fost niciodată puse în circulație. Clădirea liceului a trecut prin cele două războaie mondiale și prin ciocnirile de stradă dintre români și maghiari din 1990, care au dus la moartea a cinci oameni.
În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.
Ministerul Educației a trimis corpul de control la Colegiul Național „Goethe” din Capitală pe 18 ianuarie, după ce un părinte a acuzat de bullying un cadru didactic față de un elev care a renunțat să mai meargă la meditații la el. Cazul, care pare izolat, dezvăluie însă colțurile întunecate ale unui fenomen parțial reglementat, care este estimat la sute de milioane de lei pe an. Zeno Daniel Șuștac, avocat și coordonator al grupului „Părinții elevilor din România”, explică implicațiile juridice și morale ale meditațiilor cu elevii de la clasă și de ce fenomenul nu ocolește nici liceele considerate de top.