Tabăra online de la Lupeni. „Ne-am transformat camerele în mici laboratoare”

Când România a reînceput să se deschidă, Mariana, unul dintre profesorii cititori de la biblioteca noastră din Lupeni, Biblioteca Copiilor „Din Loc în Loc”, a mers la filiala noastră de la Crucea Roșie pentru a le citi cu voce tare copiilor. Așa cum făcea înainte ca pandemia de coronavirus să ne întoarcă lumea cu susul în jos. Doar că de această dată a citit unei mări de fețe distanțate și mascate și a spus că a fost cea mai tristă experiență pe care a avut-o în 40 de ani de predare. „Deși le vedeam ochii, era imposibil să creez o conexiune. Nu le puteam vedea reacțiile. Cum să predau fără să știu cum răspund?”

Știam că decizia bibliotecii noastre de a ține ONLINE tabăra de lectură de vară pentru toate vârstele avea să fie eliberatoare. Am îndrăznit și să sperăm că ar putea fi cea mai uluitoare tabără de lectură pe care am organizat-o. (Biblioteca noastră organizează tabere de lectură de succes, pentru toate vârstele, din 2016).

Cea din 2020 ne-a depășit cu mult așteptările.

Pe urmele meseriilor dispărute

Toată ideea a început cu o carte. Cred că am putea spune despre comoara lui Mircea Stanciu și a Dianei Margareta Cepleanu – Cartea Meseriilor Dispărute (Editura Frontiera, 2019) – că a fost principiul organizator și care a inspirat tot: cărțile ilustrate pe care le-am citit cu voce tare, cântecele pe care le-am cântat, atelierele la care am participat. Zoom a devenit locul de întâlnire a frumuseții împărtășite, creativității profunde și comunității autentice.

Zilnic, timp de cinci zile, (începând la 9.15 cu întâlniri de dimineață și încheind la 17:15 cu atelierul de caligrafie), 39 de participanți, de la doi la 58 de ani, din 29 de gospodării diferite (14 din Valea Jiului, 14 din restul României, unu din Republica Moldova) au venit la întâlnirile Zoom ale taberei noastre. Am ascultat povești frumoase împreună, am cântat și am dansat cu muzicieni profesioniști și am învățat împreună cum să facem artă frumoasă – hârtie făcută de mână, pâine cu maia, linogravură (procedeu de reproducere și multiplicare pe hârtie a unui desen săpat într-o placă de linoleum) și caligrafie – cu mâinile noastre, folosind materiale de calitate și cu ajutorul unor artiști talentați.

Tot ce am făcut ne-a acaparat simțurile, inimile și mințile. Aproape că am uitat că eram online.

Cred că acest lucru ne-a surprins pe toți, mai ales pe părinții, elevii și profesorii pentru care Zoom devenise un cuvânt dezagreabil după o primăvară lungă petrecută pe această platformă.

Vineri după-amiaza, când trebuia să încep Ceremonia de încheiere, m-au cuprins emoțiile: cum distribui diplome și transmiți emoții sincere după o săptămână minunată petrecută împreună online? Doar că după o oră și jumătate nimeni nu voia să plece de la petrecere. Oamenii mai stăteau, se priveau, își spuneau la revedere și apoi mai stăteau puțin. Cam ca în offline. Sau poate de dorul offline-ului.

Cumva, tot ce am creat, citit, cântat, auzit și trăit împreună a dizolvat zidurile impuse de o platformă de pe internet. Ne simțeam de parcă am fi petrecut o săptămână în aceeași cameră și nimeni nu voia să plece.

„Mi-a plăcut să scriu cu penițe diferite și cerneală”

Când au auzit că mama lor s-a înscris la o tabără online, băieții Valentinei Bâcu au fost foarte mirați. „Nu fac parte din generația care se simte excelent în lumea virtuală. Nu fac parte nici măcar din categoria celor care își petreceau vacanțele în tabere copil fiind. Așa că nu prea am termeni de comparație”, spune cea care face magie la atelierele de creație de la Muzeul Țăranului Român. Cum poți să trimiți însă magia prin tastatură? Cum transmiți sentimente? Cum menții atenția celor mici vie? Valentina a găsit răspunsurile după cinci zile în care copii și adulți și-au pus creativitatea la bătaie. „«Virtuală» ar numi-o cei din generația actuală. Mie îmi place s-o numesc «nemuritoare» și s-o pun pe raftul amintirilor prețioase”, este impresia cu care a rămas Valentina.

„Pentru mine, această tabără a fost grozavă pentru că am învățat ce înseamnă caligrafia și mi-a plăcut să scriu cu penițe diferite și cerneală. Mi-a plăcut de Alex că ne-a lăsat să ne murdărim pe mâini și nu ne certa când făceam greșeli”, ne-a împărtășit Daria, 9 ani.

„Mi-a plăcut cum se fac foile din resturi se hârtie și plastelina din foaie, apă și faină. Mi-a plăcut de Maria, camera ei și pentru că mi-a arătat pe calculatorul ei despre hârtie și știa mai multe decât alți oameni. Mi-a plăcut ca era foarte frumoasă și ne lauda și vorbea așa fain”, ne-a lăudat-o Cezar, 5 ani, pe Maria Marin, cea care a susținut atelierul de hârtie din cadrul taberei.

„În fiecare zi ne-am transformat camerele în mici laboratoare, le-am umplut cu bucurie, cu apă și pânze și am creat împreună cea mai frumoasă hârtie folosind reviste, foi vechi cu exerciții de matematică și facturi nefolositoare sau orice hârtie care nu ne mai era de folos. Înainte de asta am avut și concurs distractiv de lansat avioane, inspirat de cartea pe care am citit-o împreună cu Brandi. Rezultatul final: foi de hârtie manuală extraordinar de frumoase, cu trifoi și citate, inimi și petale de flori multicolore, create cu talent, pasiune si veselie”, a povestit Maria versiunea ei a poveștii.

„Mi-aș fi dorit ca această tabără de carte să nu se sfârșească niciodată. Un lucru rămâne clar: dragostea toate le biruie și mai ales, în aceste vremuri pandemice, chiar în această tabără de carte online, dragostea s-a revărsat din plin prin ecranele noastre”, a spus la final și Adriana Bârcean, de la Finnish Teacher Trainer Centre.

Despre Brandi Bates

Cea care a creat tabăra online „Căutătorii meseriilor pierdute” a fost Brandi Bates, absolventă de studii de literatură la Gordon College, Massachusetts . Americanca trăiește în Lupeni, Valea Jiului de 21 de ani. Ea și soțul ei au fondat acolo Fundația Noi Orizonturi. După ce au apărut cei doi copii ai ei, a început să caute proiecte în apropierea casei. În 2014 a fondat Biblioteca Copiilor „Din loc în loc”, o mică bibliotecă privată pentru copii. Acolo a început să le citească cu voce tare copiilor, în fiecare săptămână. Atunci și-a dat seama cât de puțin le citesc părinții copiilor lor, de orice vârstă. Nu doar că nu se citea împreună în familie, dar nici în școli sau biblioteci. Așa că în februarie 2016, împreună cu un grup de autori de literatură pentru copii, ilustratori, editori și specialiști în educație, a lansat proiectul „Citim împreună România”.

Foto: Brandi Bates

Tabăra a fost posibilă datorită lor:

Brandi Bates (Citim Împreună România), Călin Bârcean (Musician) şi Adriana Bârcian (Teacher Trainer, Finnish Teacher Trainer Centre), Alex Icodin (Caligrafie), Maria Marin (Hârtie făcută de mână), Oana Ispir (Linogravura) şi Viviana Marza (Pâine cu maia) și ilustratoarea Diana Margareta Cepleanu, Cartea Meseriilor Dispărute.