„Fake News. Pe urmele minciunilor”, la Iași. Ce trebuie să știm despre dezinformare

O lectură de 17 minute.

La finalul lunii martie, la Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași, a ajuns expoziția „Fake News. Pe urmele minciunilor”, realizată și curatoriată de Funky Citizens, o organizație care încurajează civismul activ.

„Așa era pe vremuri?”

În sala care poartă numele celui mai mare etnolog român, „Petru Caraman”, un televizor cu tub pâlpâie imagini din decembrie ’89. În dreptul sufrageriei reproduse fidel, o fetiță își întreabă mama: „Așa era pe vremuri?”. O întrebare simplă, dar care reflectă exact scopul expoziției: să pună sub semnul întrebării un adevăr. Orașul celor șapte coline, cum i se mai zice Iașului, e al șaselea în care ajunge expoziția.

Încă de la intrarea în sala cu lambriu din lemn închis de jur împrejur, expoziția te poartă printr-un traseu interactiv, de la un laborator de fact-checking, unde testezi informații cu ajutorul unui chatbot, până la o sufragerie comunistă reconstituită întocmai, cu imagini de arhiva Televiziunii Române care rulează pe un televizor cu tub. După un tur de cameră, vizitatorii descoperă cum arată manipularea în practică, învață să recunoască tehnicile dezinformării și explorează momente-cheie din istoria alegerilor furate din 1946, când au ajuns comuniștii la putere, și 2000 din România. În plus, expoziția aduce mărturii și fragmente de istorie locală din Iași, într-o încercare de a conecta trecutul cu prezentul printr-o experiență educativă.

La Iași se încheie caravana civică organizată de Funky Citizens și pornită înainte de alegerile locale de anul trecut. Cam 60 de persoane de toate vârstele au venit la vernisaj.

Mai multe „Românii”

„Uităm cât de important e genul ăsta de interacțiune între noi și cât de multe poate rezolva o discuție în care cetățenii pot vorbi de problemele pe care le au”, spune Ana Mocanu, coordonatoarea expoziției și Community Manager Funky Citizens, în deschiderea vernisajului.

Avem mai multe „Românii în care trăim”: una prosperă, care a beneficiat de avantajele aderării la Uniunea Europeană, dar și o Românie privată de multe. „E foarte important să ne uităm și spre cealaltă parte a României în care oportunitățile economice încă sunt în curs de dezvoltare”, explică coordonatoarea expoziției, făcând referire la inegalitățile socio-economice din țara noastră.

Prin caravanele civice, organizația încearcă să promoveze inclusivitatea și să devină spațiu de dialog între cetățeni. Caravana de anul trecut, spre exemplu, a ajuns în aproape 30 de comunități din țară, în orașe mici și medii, dar și în mediul rural, în care s-a discutat despre „ce ne doare în țara noastră” prin „formate cât mai inovative”.

Între aceste formate inovative, cât mai accesibile pentru cetățeni, s-a născut și expoziția „din nevoia de a traduce, cumva, cercetările și datele tehnice care sunt destul de greu de înțeles”, spune Ana Mocanu. „Expoziția e un moment de reflexie pentru fiecare dintre noi.”

La vernisaj e invitat și Conțiu Șoitu, prorector pentru resurse umane, managementul calității și activități culturale la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Își amintește nostalgic de studenție și admite că vremurile sunt mai dificile acum: „Din fericire, cunoașterea, inclusiv cea care poate fi judecată în termeni de adevăr și fals, evoluează. Am trecut, în anii ’90, prin școala Opiniei Studențești și a presei studențești ieșene, așa că am avut parte de cursuri mai curând extrașcolare de jurnalism. Pe atunci, lucrurile erau mai simple: era suficient să găsești trei surse din care să-ți extragi adevărul. Acum, dimpotrivă, suntem bombardați de informații.”

Avem nevoie de educație media în școli

Daniel Tîrziu este student în anul al doilea la specializarea „Istoria și Teoria Artei”, de la Facultatea de Arte Vizuale și Design, și custode cultural în cadrul expoziției. Spune că vede în generația lui tot mai mulți tineri interesați de dezinformare și fake-news, dar că simte că e nevoie de o adaptare a discursului la fiecare generație.

Și el a fost la un moment dat o victimă a dezinformării. „Am preluat ceva legat de Trump, de candidatură. Dar după aceea mi-a dat Instagram o notificare de fact-checking și am preferat să retrag postarea, doar ca să nu ajung să dezinformez”, admite tânărul.  

Susține că e nevoie, la liceu sau la gimnaziu, de cursuri specializate pe educație media. „Trebuie cât mai multe opționale, cât mai multe materii care să intre în zona asta de curriculum la decizia elevilor din oferta școlii. Educație media și educație juridică, de cetățenie, foarte multe care să se lege de drepturile omului.”

Nevoia de educație media e tot mai clară, mai ales când tinerii nu mai au încredere în presă. Un studiu recent al Centrului pentru Jurnalism Independent arată că elevii de gimnaziu și liceu apelează cel mai rar la presa scrisă, radio sau publicații online atunci când vor să se informeze.

Pentru elevii de liceu cel mai frecvent utilizate surse de informare, urmărite zilnic timp de două ore sau mai mult, după discuțiile cu prietenii sau familia sunt podcasturile (25,9%) și influencerii care abordează știrile zilei sau ale săptămânii (19,6%).

Mai mult decât atât, scorul României în Indicele de Educație Media în anul 2023 este de 32/100.

Nevoia de educație media se vede în studiile făcute pe elevi de gimnaziu și liceu, dar și în alegerile noastre de la prezidențiale. Anul trecut, rezultatele din turul I de la prezidențiale puneau pe buzele tuturor un nume menționat mai des în videoclipuri pe TikTok decât în sondaje. Călin Georgescu ajungea în turul al doilea, cu peste două milioane de voturi, după ce își făcuse campania aproape integral pe TikTok. Apoi au fost alegători care au ieșit în față să spună că nu l-ar mai vota a doua oară și care au admis că au fost dezinformați.

O „rezistență feroce”

Răzvan Toma, vizitator al expoziției și absolvent de Automatică și Calculatoare, spune că e singurul din familia lui care nu l-a votat pe Călin Georgescu.

Simte o „rezistență feroce” și crede că se leagă de credințele religioase. „Mi se pare că au fost niște victime ale mediului din care provin și ale credințelor. De asta e binevenită expoziția.”

Să ai părinți cu aceleași convingeri politice a devenit un noroc. Antonia Bașcă, studentă în anul al doilea la Comunicare și Relații Publice, spune că are „părinți deschiși”, dar că „sunt alți oameni care nici acum nu vor să iasă din bula lor.”

„De multe ori e și greu, de exemplu, dacă ai părinți mai înaintați în vârstă, să îi convingi.  E foarte trist, sincer, pentru că tu încerci să faci o schimbare și sunt mai mulți cei care vor să tragă societatea în jos”, explică studenta. „Consider că această expoziție poate fi un fel de awareness”, adaugă ea.

O cursă de verificat adevărul

În prima parte a zilei de final de martie, studenții au fost la un maraton de fact-checking organizat tot de Funky Citizens.

Carmen Lucuț este fact-checker de doi ani la Factual.ro, o platformă de verificare a afirmațiilor făcute în spațiul public, administrată de Funky Citizens. A mai făcut maratoane cu studenții din Cluj și din București.  

Numește maratonul „o cursă de verificat adevărul” și spune că, de fapt, e un mod prin care studenții pot să învețe cum să folosească instrumente din sfera asta a jurnalismului și cum să verifice promisiunile pe care le fac politicienii și nu numai.

„Dezinformarea nu discriminează”

I-a văzut pe studenți „puțin reticenți”, dar dornici să învețe și preocupați de fenomenul dezinformării. Își amintește că atunci când era studentă nimeni nu vorbea despre asta.

Simte nevoia de presă „un pic mai responsabilă” și de jurnaliști care să-și asume greșelile pe care le fac și care să colaboreze mai mult. Asta în contextul în care trecem printr-o perioadă în care „politicienii au învățat cum să spună minciunile mai bine și nu mai fac declarații despre lucruri concrete sau când le fac se pierd în interviuri de câte o oră, două.”

„Cred că e nevoie ca oamenii să-și dezvolte instrumente de verificare a conținutului și nu doar jurnaliștii, nu doar studenți. Pentru că dezinformarea nu discriminează”, explică ea.

De aceeași părere este și Adrian, student la Administrație Publică. A fost printre cei 60 de studenți înscriși la maratonul de fact-checking de la Iași și spune că a ales să se implice pentru că se pregătește să lucreze cu oameni politici în instituții publice. „Este important să știm pentru cine lucrăm și ce reputație are instituția la care lucrăm”, crede el.

„Judecătorii de la CCR”, „Watchdogs” și „Funky fact-checkers”

La maraton au avut o oră la dispoziție să verifice declarații în grupuri de câte 4-5 studenți. Ca într-o redacție de fact-checking, la final au dat verdicte: „Adevărat”, „Fals”, „Trunchiat” sau „Parțial adevărat”.

„Am văzut foarte puține declarații notate acolo cu adevărat și de acum o să fiu mult mai precaută în ceea ce privește știrile politice”, spune Delia, studentă la Jurnalism, în urma maratonului.

Numele echipelor au fost dintre cele mai amuzante și creative: „Judecătorii de la CCR”, „Watchdogs” și „Funky fact-checkers”, iar locurile I, II și III au primit vouchere la o librărie.

Funky Citizens își propune să continue caravana civică în Republica Moldova, în această toamnă.

„Fake News. Pe urmele minciunilor” este un proiect educațional ce își propune să expună și să explice mecanismele dezinformării în era digitală. Proiectul accesibilizează educația media în comunitățile din orașele mici și mijlocii ale României și aduce resurse esențiale pentru dezvoltarea gândirii critice în era digitală.

Înainte să facă un popas la Iași, expoziția a fost la Târgu Jiu (3-9 martie) și la Focșani (17-23 martie). În ediția trecută, 27.000 de vizitatori din alte trei orașe din țară au învățat despre dezinformare.

Funky Citizens oferă cetățenilor instrumentele necesare pentru a deveni „civically fit” în societate încă din 2012. De atunci, organizația promovează civismul activ și încurajează oamenii să responsabilizeze instituțiile statului prin alegerile lor de zi cu zi. Din 2014, Funky Citizens activează în domeniul combaterii dezinformării și verificării informațiilor, an în care a lansat prima platformă de fact-checking pe declarații politice din România, Factual.ro. Organizația este în prezent membră a International Fact-Checking Network și a European Fact-Checking Standards Network.

Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa scoala9@fundatia9.ro.