Luca Istodor pune la cale din liceu Festivalul de artă Super, mai precis de nouă ani. Evenimentul a supraviețuit în ciuda dificultăților din pandemie și în 2021 s-a desfășurat sub reflectorul „O lume Super9”. O lume în care să-și găsească vocea și tinerii LGBTQ, comunitate din care Luca, 25 de ani, face parte. Super îi încurajează și prin promovarea filmelor despre drepturile persoanelor queer.
Rezultatele de la simularea Examenului de Evaluare Națională au stârnit iar multe patimi. Ne propunem, în acest articol, să discutăm puțin despre implicațiile acestora cu atenția orientată spre elevi. Eu, Monica, am scris despre votul de blam acordat profesorilor într-un alt articol, care va apărea mâine în Dilema Veche, în care am încercat și să atrag atenția asupra procentului ridicat de note mici mai ales în mediul rural și în cele dezavantajate, în general. Acum, însă, vrem să discutăm și despre cât de mare este dezastrul din perspectiva existenței/nonexistenței unor competențe relevante, respectiv a cunoștințelor subsumabile acestora. Cât este de mare, așadar, dezastrul?
Cât de acceptabil este să-i aplici o corecție copilului lovindu-l cu palma? Este o controversă care încă naște dispute aprinse între adulții care încă mai cred că „bătaia e ruptă din Rai”. Oamenii de știință spun că după o palmă pot rămâne traume psihologice. În România, violența împotriva copiilor are rădăcini adânci în societate: într-un studiu de anul trecut aproape jumătate dintre copii spun că sunt bătuți sau loviți în familie, în timp ce doar 28% dintre părinți recunosc asta.