REZOLVAT. A fost profesoară de limba engleză și de geografie, dar în ultimii aproape 30 de ani și-a îndreptat atenția către promovarea literației și gândirii critice. Maria Kovacs vrea ca niciun copil să nu termine clasa a IV-a fără să știe să scrie și citească pentru că literația este baza alfabetizării - inclusiv a alfabetizării matematice și științifice, tema noii serii din REZOLVAT.
04.03.2025
de Cristina RaduAm vorbit cu Maria Kovacs la podcastul REZOLVAT despre cum organizația sa pune cărți în mâinile mici ale copiilor care nu au avut mereu parte de ele și pregătește dascăli să lucreze îndeaproape cu copii diverși. De asemenea, despre cum ar putea fi multiplicate în toate școlile aceste exemple.
„Știm că un copil, ca să învețe să citească, să scrie, are nevoie să se poată orienta într-o carte, într-un text tipărit. Și aici vorbim de cartea ca obiect fizic. Cum o răsfoiești? Nouă ni se pare foarte clar modul în care răsfoim o carte, dar nu e ceva cu care te naști”, spune Maria Kovacs, care de aproape trei decenii lucrează cu copii de școală primară și cu profesori și învățători.
Specialista a explicat, în cadrul podcastului REZOLVAT, legătura dintre literație și alfabetizare matematică și nevoia ca profesorii să colaboreze pentru a dezvolta copiilor competențele pe care le prevăd programele școlare, inclusiv cele de literație, alfabetizare și gândire critică.
Alfabetizarea matematică este una dintre componentele alfabetizării funcționale, alături de literație și alfabetizarea științifică. Nu înseamnă doar abilitatea de a face calcule, ci și capacitatea de a privi critic datele și informațiile, de a lua decizii informate și de a aplica gândirea logică în rezolvarea problemelor din viața cotidiană. Să fim alfabetizați numeric înseamnă, de pildă, să știm să calculăm un buget, să interpretăm costurile de la utilități,ori să înțelegem riscurile financiare.
De altfel, datele PISA atrag atenția că școala nu-i pregătește suficient pe copii pentru viața reală de adult. Doar unul din cinci elevi români în vârstă de 15 ani spune că poate interpreta soluții matematice în contextul unor situații din viața reală, arată raportul de evaluare PISA 2022, al OECD.
Echipa de proiect:
Jurnaliști: Cristina Radu, Andreea Archip, Raluca Cristea
Ilustrații: Simina Popescu
Imagine: Sorin Grigoreanu
Montaj: Bogdan Pîrlea
A terminat Facultatea de Jurnalism din București și a început să lucreze în presă în 2016, în primul an de studii, la agenția de presă News.ro. În perioada 2018-2024 a fost reporter la ziarul Libertatea, unde a documentat poveștile din spatele știrilor. Acum este reporter de investigații la Snoop.ro. Scrie despre oamenii care schimbă câte puțin societatea, despre mediu și animale, abuzuri și cheltuirea banilor publici. Îi place Harry Potter, are trei pisici răsfățate și crede că locul stafidelor nu este în prăjituri.
Părinții unei clase de la Școala Nr. 12 „Herăstrău”, una din cele mai căutate instituții de învățământ din Sectorul 1 al Capitalei, au fost anunțați pe grupul de WhatsApp că trebuie să dea fondul clasei. Asta în condițiile în care toate școlile din România sunt online și, de obicei, acești bani erau folosiți pentru a cumpăra diferite consumabile sau echipamente pentru sala de clasă. Colectarea fondului școlii și al clasei rămâne o realitate a școlii românești. Ministerul Educației le reamintește periodic școlilor că fondul clasei trebuie colectat sub formă de donații, prin intermediul asociațiilor de părinți. Însă un studiu Salvați Copiii realizat în 2018 arată că aproape jumătate dintre părinți nu primesc chitanță când achită fondul clasei.
Citește mai mult
