Comuna în care tinerii vor să se întoarcă

Comuna în care tinerii vor să se întoarcă

120 de tineri la un eveniment din Sâncraiu, o comună cu 1.500 de locuitori din Cluj. Hai să vedem ce fac aici și dacă ideea se poate extinde și în alte locuri din mediul rural. 

08.05.2026

de Patricia Cîrtog, Foto: Daria Gizdavu

Pe 2 mai, de Ziua Națională a Tineretului în România, am pornit o campanie de presă în care dăm ZOOM IN pe adolescența de la sat. Ți-am arătat întâi ce politici publice există pentru ei. Continuăm astăzi cu o poveste despre ce înseamnă, în practică, un sat prietenos cu tinerii și cum poate fi replicat modelul în alte comunități. 

În Vinerea Mare, am străbătut 50 de kilometri din Cluj-Napoca în Sâncraiu, ca să vedem cum e atmosfera la Quiz League, o competiție cu peste 120 de participanți, organizată de Asociația Tinerilor din Sâncraiu (în maghiară: Kalotaszentkirályi Ifjúsági Társaság, n.r.). Te luăm cu noi și îți povestim cum a ajuns comuna să fie un loc de care tinerilor le e greu să se desprindă.

Pentru articol, am vorbit cu tineri care au posibilități financiare. Acei copii buni din clasă care pleacă la studii și, adesea, nu se mai întorc. Sunt printre excepții, dacă ne uităm la date. Unul din trei tineri din mediul rural (29,5%) între 15 și 34 de ani nu merge la școală, nu muncește, nu beneficiază de formare profesională. Aproape jumătate (42%) dintre copii trăiesc în familii fără venit salarial și un sfert (23%) merg la culcare flămânzi. Însă, acești tineri ar putea fi o resursă pentru comunele lor, dacă ar avea la ce să se întoarcă. De aceea, am mers în Sâncraiu și ne-am întrebat dacă soluțiile de acolo se aplică și în alte comunități. 

Pregătirile

Ca să ajungem la Quiz, parcurgem un drum de o oră din Cluj-Napoca până în Sâncraiu. Mergem cu mașina, pentru că nu există transport în comun. Poți lua autobuz doar până în orașul Huedin, la șase kilometri de comuna Sâncraiu. De acolo, iei un taxi sau, dacă ai bicicletă, pedalezi. Acum patru ani, primarii din Sâncraiu, Călățele și Huedin au primit aprobare și au găsit finanțare pentru o pistă de biciclete care înlocuiește calea ferată pe lungimea de 14 kilometri. E la distanță de șosea, fără denivelări și iluminată cu energie de la panouri solare.

1/2
1/2
2/2
2/2

Pista de biciclete unește localitățile Huedin, Sâncraiu și Călățele, trecând chiar pe la intrarea în satul Sâncraiu. Sâncraiu, Aprilie 2026.

În comună, trăiesc aproximativ 1.500 de oameni, locuitori ai satelor Sâncraiu, Horlacea, Alunișu, Brăișoru și Domoșu. Casele lor au perdele de dantelă la geam și par proaspăt vopsite. Comuna găzduiește aproape 50 de pensiuni.

Râul Călata traversează comuna și creează loc de poduri între străzi. Nu vezi o sticlă aruncată pe jos, o casă fără model. Póka András, primarul, spune că Sâncraiu „e democrație până la linia roșie”, adică are grijă să amendeze localnicii care nu se aliniază la reguli, cum ar fi să mențină aspectul îngrijit al caselor și a străzii din fața lor. În Jurnalul Comunei, găsești sancțiunile la anunțuri importante.

Casele din Sâncraiu sunt decorate și îngrijite. Comuna are reguli stricte legate de aspect. Sâncraiu, Aprilie 2026.

Vrem să ajungem la Căminul Cultural din Sâncraiu, clădire pe care o găsești în centrul comunei și pe site-ul Bienalei de Arhitectură, în ediția de anul trecut. Primăria a găsit finanțare pentru ea prin Compania Națională de Investiții a Ministerului Dezvoltării și și-a asumat proiectarea astfel încât să respecte aspectul specific Țării Călatei, regiunea etnografică în care se află Sâncraiu. Au inaugurat-o vara trecută.

Clădirea Căminului Cultural Sâncraiu, inaugurată în vara anului 2025. Sâncraiu, Aprilie 2026.

Tivadar Póka descuie clădirea cu o oră mai devreme de eveniment. E președintele Asociației Tinerilor din Sâncraiu și a venit alături de Orsi Bálint, secretară, și Kristóf Póka, membru fondator. La intrare, ne mai întâlnim cu  István Lukás, vicepreședintele asociației, Barbara Kismihály și Aliz Okos-Rigó, membre fondatoare. Cei șase reprezintă oficial asociația. 

Înăuntru miroase a vopsea proaspătă și a lemn lăcuit. Quiz-ul se ține în sala de spectacole, atât de înaltă încât a încăput o scenă cu pantaloni de catifea și o scară care duce la balcon. La parterul clădirii, mai găsești o sală cu instrumente muzicale, o bibliotecă, vestiare pentru spectacole și birouri. La etaj, poți intra într-o sală de fitness la care are acces gratuit oricine din comună dacă face rezervare și două săli unde se organizează evenimente mai mici, cum ar fi seri de FIFA sau de boardgames (jocuri de societate, n.r.). 

Căminul cultural include și o bibliotecă bine dotată, care stă la dispoziția tinerilor din comună. Sâncraiu, Aprilie 2026.

Coborâm înapoi la parter, unde echipa aranjează scaunele în jurul meselor pe care pun suc, covrigei, pixuri și o plasă de carton personalizată cu logo-ul asociației. Acolo vor sta telefoanele participanților până la final. 

La șapte fără 20, tinerii încep să vină, iar holul de la intrare, de aproximativ 20 de metri lungime, se umple. Poți auzi muzică în limba maghiară, râsete și sticle de suc cu acid cum se deschid. Balász intră și ocupă prima masă de la scenă, pe rândul din mijloc. Are 18 ani și învață la Liceul din Huedin în clasa a 11-a. Anul trecut a fost pe locul trei cu echipa lui, așa că anul acesta a venit să-și ia revanșa, cu alt grup. Se joacă a treia rundă, deci sunt la jumătatea campionatului. Următoarea se va ține în toamnă, iar de atunci nu vor mai anunța clasamentul, ca să fie surpriză cine câștigă. Fiecare rundă are trei probe: una de cultură generală, una de recunoaștere vizuală și una audio. 

Dintre cei aproape 150 de participanți, Tivadar zâmbește cel mai puțin. Ca președinte al asociației, vrea ca totul să iasă bine. Verifică fișele cu probe, videoproiectorul, sistemul de sonorizare. Când iese pe hol să răspundă la telefon, altcineva îl strigă din sală.

În timpul quiz-ului, Tivadar stă la masa de pe scenă, ghidând proiecția de pe ecranele din sală. Sâncraiu, Aprilie 2026.

Tivadar are 24 de ani și s-a născut în Sâncraiu. A terminat Facultatea de Inginerie a Instalațiilor la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și a deschis o mică firmă, ca inginer de instalații. Coordonează ansamblul de dansuri populare al comunei, Felszeg Gyöngye, din care fac parte aproximativ 80 de localnici între 6 și 32 de ani. Cât timp a fost student, a venit la fiecare final de săptămână acasă, mai ales pentru că vinerea au repetiții. I-am spus că eu și colegii mei plecați de acasă la studii, ne întoarcem doar când e musai, adică de sărbători. „Depinde cum e omul”, a răspuns. 

„Dacă am crescut aici, nu e că nu mi-o plăcut la Cluj, dar mă simt altfel când sunt acasă. Și dacă ești așa și poți face naveta, odată vii.”

Tivadar s-a gândit în 2023 să propună un proiect la Corpul European de Solidaritate, așa că a chemat alți patru colegi din ansamblu să scrie împreună. A văzut că tinerii nu mai ieșeau din casă, nu aveau pentru ce să se întâlnească în afara școlii, mai ales după pandemie. Atunci, proiectul s-a axat pe tradiții și s-au implicat în Tabăra Internațională de Muzică și Dansuri Populare, care se organizează în Sâncraiu de peste 33 de ani, în Festivalul de Ceaun și Festivalul de Măceșe, evenimente cu tradiție în comună. Ele s-au potrivit mai degrabă pentru cei pasionați de folclor și dansatorilor din ansamblu.

„Dar bineînțeles că nu toată lumea vrea să vină la dans și atunci ne-am gândit să facem altceva”, spune Tivadar. 

Sat European de Tineret

Când începe evenimentul, Eszter prezintă întrebările de la prima probă și Tivadar schimbă slide-urile pe care un ecran principal și două laterale le proiectează în sală. Eszter are 23 de ani, studiază Terapia limbajului și audiologie educațională la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și face parte din ansamblul folcloric din sat.

Eszter prezintă întrebările la prima probă a quiz-ului. Sâncraiu, Aprilie 2026.

Implicarea ei în activitățile pentru tineri a început acum doi ani, când grupul format la primul proiect s-a hotărât să aplice pentru titlul de Sat European de Tineret. Acesta se acordă pentru un an prin programul European Youth Village, finanțat cu fonduri europene și coordonat de Asociația pentru Dezvoltare Activă (ADA) de la Bacău și Go Free – Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile Cluj-Napoca. Am scris aici povestea tinerilor din Slimnic, care a primit titlul în 2021.

Eszter a ales să coordoneze voluntarii, pentru că așa poate ține legătura cu tinerii din sat cât timp e plecată pentru studii în Cluj-Napoca. A făcut o postare pe rețelele de socializare în care a anunțat că e în căutare de voluntari și apoi un grup cu cei care s-au înscris. Acum, de fiecare dată când au un eveniment, îi anunță și au o întâlnire online cu cei care doresc să se implice, ca să discute ce e de făcut. 

Titlul de Sat European de Tineret  nu vine cu o sumă de bani, dar oferă recunoaștere și sprijin grupurilor de tineri care vor să organizeze activități în satul sau comuna lor. Proiectul a început din 2019, iar până acum au primit titlul 22 de sate. La Sâncraiu au câștigat titlul pentru anul 2025, iar în 2026 au primit prelungire, pentru că și-au făcut bine treaba. Uite aici tot ce ai nevoie să știi dacă vrei să aplici cu satul tău. 

De când sunt Sat European de Tineret, au avut evenimente sportive, de dezvoltare în carieră și campionat de Quiz. Vara trecută, au găzduit Summitul Tinerilor din Mediul Rural, un eveniment organizat prin programul European Youth Village, la care se pot înscrie tineri între 16 și 30 de ani din orice țară europeană. Scopul este ca tinerii din mediul rural să se cunoască, să participe la ateliere de teatru și dezvoltare personală, dar și despre democrație și implicare civică. Acest tânăr îți explică mai bine despre ce e vorba.

În toamnă, coordonatorii programului Sat European de Tineret au organizat în Sâncraiu Forum 3D – un proiect cu ateliere și sesiuni plenare care să amintească de ce e importantă părerea tinerilor în decizile politice. Au participat peste 100 de tineri și invitați ca Răzvan Petri și Vlad Adamescu, cofondatori Politică la Minut, vicepreședintele Comisiei pentru Tineret și Sport din Parlamentul României și alte persoane cu funcții politice sau din organizații nonguvernamentale. 

Așchia și trunchiul

Pentru Quiz, Kristóf a creat întrebările. El e unul dintre fondatorii asociației și fratele lui Tivadar. Are 28 de ani și lucrează în Huedin ca inginer proiectant, după ce a terminat Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A lucrat câțiva ani în oraș, dar crede că e mai bine că s-a întors acasă. 

Kristóf și Tivadar spun că ar fi păcat să aibă atâtea clădiri și să nu le umple cu viață. În martie, au organizat Ziua Sportului, pentru că în Sâncraiu poți găsi o bază sportivă multifuncțională cu bazin semiolimpic, patinoar acoperit, sală de sport, stadion de fotbal cu tribune și nocturne. Sunt rezultate ale muncii de la primărie.

Kristóf și Tivadar vorbesc despre activitățile asociației. Sâncraiu, Aprilie 2026.

Póka András, primarul, a văzut infrastructura sportivă ca pe un pas următor, după ce au rezolvat nevoile de bază ale locuitorilor. Au început cu rețeaua de apă și canalizare, rețeaua de gaze naturale, asfaltarea drumurilor comunale și agricole, iluminarea străzilor publice. Apoi, au continuat cu baza sportivă și căminul cultural. „Lucrăm în administrație de 25 de ani și, acolo unde ne doare, găsim și resurse de finanțare”, spune Póka. 

Póka are 60 de ani și e la al șaptelea mandat în primărie. Spune de la început că nu e singur, ci are o echipă pe care se bazează. În ultimii 15 ani, au atras în comună peste 25 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile. Cu banii din buget propriu, au jonglat pentru înfrumusețare: au plantat lalele, trandafiri și mușcate. Acum, lucrează să treacă în subteran cablurile de înaltă tensiune „ca să dispară poluarea vizuală” și vor să găsească finanțare pentru un câmp cu panouri fotovoltaice care să alimenteze cu energie electrică instituțiile publice. 

Sâncraiu este Sat European din 2005. După doi ani, când România a intrat în Uniunea Europeană, a avut prioritate la finanțări europene. În 2024, a primit titlul de stațiune turistică de interes local – un statut oficial acordat prin Hotărâre de Guvern care include comuna într-un catalog oficial al Ministerului Turismului.

Póka este tatăl lui Tivadar și Kristóf. E mândru că activitățile tinerilor vin să umple clădirile, pentru că „degeaba ai o construcție dacă numai stă acolo și nu o folosești”. 

Pe Tivadar îl tentează să intre în politică. La ultimele alegeri, a candidat la preselecție din partea UDMR  și a obținut un loc bun, dar la cele oficiale nu a putut, pentru că nu avea 23 de ani împliniți. „Mă tentează să fiu acolo, la masa unde se iau deciziile și să fiu vocea tinerilor”, spune el. 

Kristóf și Tivadar cred că în multe locuri e important ca tinerii să aibă un reprezentant în Consiliul Local. În cazul lor, știu că primăria e deschisă și pot vorbi cu primarul sau viceprimarul oricând. „La noi toată lumea împinge căruța înainte.”

Datoria

La Quiz, Barbara face fotografii. „Mie îmi place foarte mult să fac poze spontane și m-am bucurat foarte mult să am rolul ăsta”, spune ea. Are 19 ani și este în primul an la Facultatea de Știință și Tehnologie a Alimentelor din Cluj-Napoca. Anul acesta, a plâns în primele săptămâni de facultate, pentru că s-a simțit străină. 

Portretul Barbarei, în fața căminului cultural. Barbara a venit la quiz ca să fotografieze  evenimentul. Sâncraiu, Aprilie 2026.

Eu stau fix în fața primăriei și îmi amintesc că primarul mă întreba mereu ce fac, cum e la școală”, spune ea. „Și mă simțeam așa bine că mă întreba, că mă cunoștea. Așa e la noi, oamenii se cunosc între ei și vorbesc.”

Vine acasă de fiecare dată când au un eveniment cu asociația. Experiența din Sâncraiu a ajutat-o să își facă un portofoliu de fotografii cu care a fost acceptată și în asociația de studenți de la facultate. „Până ce am stat în sat, am simțit că vreau să plec, cu adolescența și așa. De când nu mai sunt acolo, simt că nu am fost destul de recunoscătoare pentru ce am avut”, spune ea.

Barbara nu promite că va rămâne în Sâncraiu după facultate, pentru că posibilitățile de angajare sunt puține. Dar crede că, dacă se implică în asociație, își face datoria față de comunitate. 

Tivadar organizează ședințe online în fiecare marți cu echipa. Împarte sarcini, povestesc și stabilesc planuri de viitor. „Dacă cineva își ia ceva de făcut, știu sigur că n-am treabă cu el, o duce la capăt”, spune. În același timp, Kristóf vede în Tivadar un lider transparent, care discută totul cu echipa și pe care se pot baza. Cei doi râd complice când îi întreb cum reușesc să își facă timp pentru asta. „Dacă îți place ceva și vezi că dă roade, îți faci timp”, spune Tivadar.

Ei văd roadele în numărul de oameni care vin la evenimente. La Quiz s-au înscris tineri din mai multe sate din județul Cluj și două echipe de adulți. Domnul Francisc are 56 de ani și a venit alături de soția lui. Nu face parte din echipă, pentru că muncește pe tir și ajunge rareori acasă. Privește oamenii și se miră că se adună la evenimente așa mari și organizate. Își amintește că atunci când era el tânăr, se întâlneau pe marginea râului Călata și înotau la un baraj.

Seara de Quiz durează până la miezul nopții. După ce se termină probele, tinerii rămân să joace boardgames. Aproape de final, Tivadar și echipa se pot liniști. Au făcut din nou treabă bună.

Una dintre echipele participante la quiz, lucrând împreună la răspunsuri. Sâncraiu, Aprilie 2026.

Străzile din jurul căminului cultural se aglomerează cu mașini parcate în serile de quiz. Sâncraiu, Aprilie 2026.

În Sâncraiu, susținerea primăriei trasează drumul tinerilor așa cum a trasat pista din Huedin: departe de pericole, iluminată și fără denivelări. Cu toate astea, dacă tinerii din alte sate își doresc să se înscrie în programul Sat European de Tineret, au nevoie de cinci oameni și o semnătură de la primărie. În evaluare, nu se ține cont de cât de asfaltate sunt străzile sau cum arată căminul cultural. 

În Sâncraiu, primăria și-a pus întrebarea „Cum facem satele prietenoase cu tinerii?”. Așa a creat spații pe care grupul de tineri să îl umple cu activități. În contextul în care 4 din 10 copii din mediul rural nu participă la activități extrașcolare și 6 din 10 școli din mediul rural nu au bibliotecă, astfel de primării nu ar trebui să fie o excepție. 

Patricia Cîrtog


Jurnalistă la început de drum, Patricia a colaborat cu reviste ca Scena9, Gen, revistă, Libertatea. Din 2023, este co-autoarea newsletter-ului noua grijă, care abordează subiectul crizei climatice. E studentă la Masterul de Psihologie a Sănătății din Cluj-Napoca. În 2021, a câștigat Bursa pentru Filantropie ARC, în cadrul căreia a documentat povestea unui ONG care voia să crească oportunitățile de dezvoltare ale copiilor din mediul rural. 

Daria Gizdavu


Fotografă, documentaristă, ocazional jurnalistă. Iubitoare de natură și aventură, mereu în căutare de experiențe și povești noi.