Sala „Take Ionescu” din Palatul Parlamentului, cu marmură și foițe de aur pe tavan, de obicei folosită pentru conferințe și dineuri, a debutat pe 21 octombrie Climate Change Summit. Evenimentul internațional despre mediu și dezvoltare sustenabilă, care s-a desfășurat pe 5 zile în București și în alte orașe din Europa a schimbat vibe-ul administrativ din Casa Poporului: peste tot cuburi, scaune gonflabile și birouri mobile. Zeci de tineri stau pe pufuri, cu laptopuri în față și vorbesc la un pahar de apă, cafea sau matcha - un detaliu ironic, dacă luăm în considerare impactul negativ produs de cultivarea matcha: creșterea temperaturilor, valuri de căldură, ploi spontane.
Totuși, Ioana, Matei, Rania și Karina sunt prea concentrați pe sarcina lor pentru a fi prinși în capcana consumeristă. Ei au venit să arate publicului ce cred și își doresc tinerii referitor la mediu și viitorul lor. Am vorbit cu ei despre schimbările climatice, despre cum se face educația pentru mediu în rândul tinerilor și despre activitatea lor în cadrul UNICEF România.
- Ce părere aveți despre activismul făcut de tineri? De exemplu, o avem pe Greta Thunberg, dar mai sunt și alții.
Ioana: Cred că e foarte important ca încă de la vârste fragede să ne dezvoltăm această cultură a participării și o cultură a responsabilității. De multe ori auzim că tinerii și copiii sunt viitorul, dar de foarte puține ori ne raportăm la tineri și la copii ca fiind prezentul. Nu doar că noi putem produce schimbarea, dar noi putem să devenim schimbarea care în ani și ani se va vedea din ce în ce mai mult.
Matei: Cred că activismul și participarea sunt cumva doi termeni un pic diferiți.
Participarea copiilor e o temă pe care noi o abordăm foarte mult în activitatea noastră și, de exemplu, avem participarea noastră la această consultare, un proces participativ. Participarea tinerilor e foarte importantă la orice nivel, fie că vorbim de comunitatea locală, că vorbim de o primărie, de consiliul local, de un consiliu de parlament, guvernul și așa mai departe, astfel încât copiii să fie reprezentați și vocea lor să se audă în diverse medii. Acum, legat de activism, cred că [activismul și participarea] sunt un pic doi termeni separați, adică activismul eu îl definesc ca momentul în care faci lobbying pe o temă specifică, în schimb, participarea e reprezentarea generală.
Începem de la ce mâncăm, ce bem, cum ne îmbrăcăm
- Cum vă afectează pe voi personal și pe prietenii voștri aceste schimbări climatice? Ce puteți spune din propria experiență?
Matei: Cred că cel mai bun exemplu e dacă ne uităm la temperaturile de afară și la câte grade erau ieri, alaltăieri, azi. Bucureștiul tocmai a trecut prin ciclonul Barbara. Vedem fenomene extreme care se întâmplă, schimbări de temperatură bruște de la o zi la alta și așa mai departe. Deci, cred că în primul rând, ăsta e primul lucru care ne deprimă. Dacă ne referim, de exemplu, la agricultură, iarăși putem să vedem multe culturi distruse din cauza acestor schimbări climatice și diferențelor de temperatură. Și, de asemenea, dacă ne uităm în viața noastră cotidiană, schimbările climatice le resimțim zi de zi și în aproape fiecare acțiune pe care o facem - de la mâncarea pe care o mâncăm, la băuturile pe care le consumăm, la cum ne îmbrăcăm când ieșim afară și așa mai departe.
Karina: Și aici intervine educația, un factor foarte important, pentru că, așa cum a spus Matei, schimbările climatice sunt resimțite în fiecare zi. Și în momentul în care suntem educați în acest domeniu, le putem repera și ne putem da seama de impactul pe care le au asupra noastră.
Rania: Nu știu dacă sunt singura care este așa, dar tot timpul resimt o paranoia, pentru că știi cumva ce se întâmplă, doar că nu se schimbă multe. Te îngrijorezi pentru ceilalți care sunt aproape de tine și cred că se resimte frica asta între persoanele care chiar se implică.
Matei: Și-ți dă și sentimentul anxietății legate de schimbările climatice, anxietății climatice, o temă pe care o abordăm inclusiv în discursul nostru.
- Cum vi se pare că se face educația pentru mediu în rândul tinerilor? Cum se educă pe acest subiect?
Ioana: Am făcut multe încercări, aș putea să spun eu, în a educa tinerii. Cum spuneam și mai devreme, s-a început prin inițiativa „Săptămânii Verzi” în școlile din România.
Din experiența mea personală, consider că nici măcar profesorii nu sunt suficient de educați în domeniul ăsta și poate că ar trebui tinerii să fie educați de niște profesioniști în domeniu, pentru că nici măcar adulții nu conștientizează și nu pun atât de mult preț pe schimbările climatice.
Am auzit foarte multe ori că acestea nu există, sunt tot felul de conspirații care apar în societatea noastră și de asta scade, de fapt, gradul de conștientizare. Sunt foarte mulți tineri care nu iau în serios aceste schimbări și cum spuneam și mai devreme, nu-și dau seama cât de mult le impactează viața, fie că vorbim din punctul de vedere al sănătății mintale sau al sănătății fizice.
Matei: Da, cred că inițiativele de genul „Săptămâna Verde”, cum a zis și colega mea, sunt foarte importante și joacă un rol relevant, doar că ce e important aici e cât de interesați sunt în cazul „Săptămânii Verzi” profesorii, direcțiunea, inspectoratul școlar și Ministerul.
Dacă cumva există o inițiativă din partea lor, din zona de leadership, că până la urmă așa funcționează lucrurile, dacă există o motivație și profesorii ajung să facă lucruri interesante în „Săptămâna verde”, ea e foarte folositoare.
Dar, realitatea e că în multe școli nu se întâmplă. Dar, ține foarte mult de profesori și inițiativa e foarte bună. Cred că ce trebuie să mai facem e să avem grijă la implementare și cum o facem să fie mai eficientă, să atingă niște teme mai relevante și mai mulți copii.
Rania: Un lucru pe care l-am remarcat este că oamenii asociază schimbările climatice cu stânga, cu o ideologie politică, ceea ce este foarte greșit pentru că ne afectează pe toți până la urmă. Ar trebui să fie ceva precum sănătatea. Cum vedem noi sănătatea trebuie să fie văzută și criza climatică.
Dezinformarea de mediu, matcha și evenimentele
- Cât de predispuși credeți că sunt tinerii la dezinformare pe subiectul schimbărilor climatice?
Matei: Cu siguranță foarte mult și nu aș ști să zic dacă mai mult decât adulții sau alte categorii sociale. În același timp, dacă ne raportăm la informația din mass-media, cred că oamenii mai în vârstă sunt oarecum mai predispuși la a lua informația de-a gata, de a nu o filtra neapărat, din încrederea asta care le-a fost conferită de-a lungul timpului în instituția presei. Și la tineri cred că e destul de similar, doar că în partea de social media, adică există multe publicații și mulți copii care-și iau informația din social media.
Cred că s-a văzut un pic cultura asta de a nu mai verifica informația din trei surse, cum se zicea odată, sau a nu mai încerca să filtrăm un pic mai mult. Am citit un articol de la o publicație, am citit un articol de la alta, și după mai caut eu niște informații și îmi formez o opinie proprie, prin filtrul propriu și asta este opinia mea.
Cred că tindem să preluăm opiniile care sunt cool, bem matcha pentru că e cool să bem matcha, tindem să facem diverse lucruri de trend.
Când vine vorba de informare, nu ar trebui să facem asta, în special pentru că e una dacă bei matcha și alta să ajungi să fii dezinformat sau informat prost din cauza faptului că nu știi cum să combați acest fenomen al fake news-ului. Dacă e să ne raportăm la societate, nu cred că am învățat încă, nici tinerii și nici o categorie, cum să ne informăm corect 100% și cum putem să evităm dezinformarea.
- Cum considerați că ajută evenimentele de acest tip, cum este acest cel de astăzi?
Ioana: Cred că aceste evenimente au un rol în a educa publicul despre ce înseamnă schimbările climatice, pentru că în viața de zi cu zi nu se vorbește suficient de mult despre asta, cu atât mai puțin în școli, chiar dacă avem inițiative precum „Săptămâna Altfel” sau diverse materii în curricula școlară. Acestea de multe ori nu sunt dezvoltate la nivelul la care ar trebui ele să fie și poate că tinerii care participă la astfel de evenimente ar veni cu o nouă perspectivă în ceea ce privește schimbările climatice.
Matei: Pe lângă asta, crește pragul de conștientizare a populației legat de schimbările climatice și, dacă ne raportăm, de exemplu, la evenimentul ăsta, vedem atât stakeholderi, actori din mediul public, cât și din mediul privat, astfel încât este o formă de sensibilizare a tuturor actorilor relevanți în domeniu.
Rania: Evenimentele de genul ăsta permit să creăm o comunitate, ne ajută să cunoaștem oameni care lucrează în industrie și, cumva, să ne susținem între noi. Eu nu cred că evenimentele precum acesta fac cu adevărat diferența în scurt timp, doar că de-a lungul timpului se vor face diferențe, pentru că oamenii se vor cunoaște, se vor încuraja.
Karina: Și fiind un eveniment mare, are și un reach mai mare și poate trage un semnal de alarmă că avem nevoie de o schimbare. Și, așa cum a spus și Rania, poate ajunge la multă lume.
