Adelina Mărăcine lucrează în presă din 2017. După ce a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității din București, a devenit redactor la „Adevărul” și, ulterior, reporter al ediției „Weekend Adevărul”. S-a alăturat echipei „Libertatea” în vara anului 2021 și poate fi găsită la adelina.maracine@ringier.ro.
Niciunul dintre absolvenții de anul acesta ai Colegiului Național „Gheorghe Șincai” cu care a discutat Școala 9 nu a fost cu adevărat sincer în textul argumentativ de la examenul de Bacalaureat, după cum au mărturisit. Candidații au avut de scris dacă sunt sau nu de acord că oamenii ar trebui să fie recunoscători față de școala pe care au urmat-o, iar copiii s-au declarat de acord. Deși altceva ar fi vrut să scrie, s-au temut că vor fi depunctați de profesori. „Am învățat că în orice discuție despre școală trebuie să fii de acord cu ei”, a spus o fostă elevă.
Lumea este într-o continuă schimbare, dar unele lucruri nu sunt înghițite de veacuri. Activista Antonia Pup arată cum din cele mai vechi timpuri oamenii s-au întrebat ce ar fi bine să învețe elevii la școală. De pildă, planul-cadru medieval era alcătuit din șapte discipline, grupate în trivium (gramatică, retorică, logică) și quadrivium (geometrie, aritmetică, muzică și astronomie). Astăzi avem aceleași dileme și poate nu ar strica să ne uităm la modelele trecutului pentru inspirație.
Educația românească poate fi mai bună doar dacă sprijinim real profesorii în toate etapele carierei lor.