
Reporter cu 21 de pălării colorate, pasionată de teatru și cărți polițiste.

O familie din Zalău vrea să meargă pe urmele unchiului mort în Al Doilea Război Mondial, în „marea încercuire de la Stalingrad”. Considerată una dintre cele mai sângeroase bătălii, armata română, în alianță cu Germania nazistă, a pierdut atunci zeci de mii de soldați. Înainte de tragedie, Vasile Har, un tânăr, de doar 24 de ani, fusese trimis să repună pe picioare o școală distrusă din satul Chisla-Salieva. Atunci localitatea se afla în Bucovina proaspăt alipită României, astăzi este în Ucraina. Scrisorile tânărului soldat absolvent al școlii de institutori sunt o pagină de istorie a unei comunități care încerca în vremuri grele să reinstaureze unclimat de normalitate și să-și readucă la școală copiii.
Printr-o scrisoare comună, 13 reprezentanți ai cultelor religioase cer ca religia să poată fi aleasă ca disciplină la Bac, potrivit Edupedu. De asemenea, cer eliminarea sintagmei „orientare sexuală” din textul legii și noțiunea de diversitate să nu mai fie promovată de profesori. În ceea ce privește înscrierea la ora de religie printr-o cerere, cultele consideră că stabilirea unei perioade specifice în care să se facă asta „ar putea crea confuzie și noi presiuni asupra elevilor, în vederea retragerii de la ora de religie”. De la modificarea modalității de alegere a religiei acum șapte ani, numărul elevilor care frecventează această oră a scăzut cu 15%.
O dată cu schimbarea conducerii, în plinul scandal al cursului universitar plagiat, Ministerul Educației și-a schimbat și strategia de comunicare. Aceasta este observabilă pentru toți cei care urmăresc modul în care instituția comunică pe Facebook, Instagram și în relația cu presa. Turul zilnic al lui Sorin Cîmpeanu la televiziuni a fost înlocuit de o distanță aparentă față de reprezentanții celei de-a patra puteri în stat, instituționalizată sub forma numirii unui purtător de cuvânt. Aceasta a fost, de altfel, și prima mutare a Ligiei Deca o dată cu instalarea sa pe Berthelot: numirea în această funcție a unei tinere profesoare, inițiatoare a proiectului Școlii de gramatică, implicată în societatea civilă, doctorul în filologie Corina Popa.