Cititorii noști au întrebat iar noi am încercat să aflăm ce planuri au candidații la președinție pentru învățământul românesc – și dacă se potrivesc cu interesele oamenilor școlii.
Liderii sindicali au acceptat ultima ofertă a Guvernului și au decis ieșirea din grevă, astfel că elevii se întorc la școală de mâine, 13 iunie. Potrivit calendarului, aceasta este și ultima săptămână de școală pentru majoritatea elevilor, mai puțin cei din anii terminali care susțin examene și care au terminat mai devreme. Doar că din cauza grevei, o parte dintre elevii de a opta și a douăsprezecea nu au mediile încheiate. După trei săptămâni de grevă profesorii au obținut: o mărire salarială de 25%, o primă tranșă de creșteri, pe noua grilă ce urmează să fie stabilită, de 50% de la 1 ianuarie 2024, versus 45% cât li s-a oferit anterior. Tot de anul viitor încep să primească vouchere anuale de 1.500 de lei până în 2027.
Rezultatele de la simularea Examenului de Evaluare Națională au stârnit iar multe patimi. Ne propunem, în acest articol, să discutăm puțin despre implicațiile acestora cu atenția orientată spre elevi. Eu, Monica, am scris despre votul de blam acordat profesorilor într-un alt articol, care va apărea mâine în Dilema Veche, în care am încercat și să atrag atenția asupra procentului ridicat de note mici mai ales în mediul rural și în cele dezavantajate, în general. Acum, însă, vrem să discutăm și despre cât de mare este dezastrul din perspectiva existenței/nonexistenței unor competențe relevante, respectiv a cunoștințelor subsumabile acestora. Cât este de mare, așadar, dezastrul?
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
