Simona Voinescu este unul dintre cei 95 de directori care la începutul anului școlar și-au dat demisia, majoritatea din cauza salariilor. „Câștigam mai puțin cu o mie de lei decât o învățătoare”, spune fosta directoare, care anul trecut primea titlul „Directorul anului pentru antreprenoriat” din partea Asociației Valori în Educație. În ultimii 11 ani, aceasta a digitalizat toată Școala gimnazială Popricani din Iași, a crescut rata de promovare la Evaluarea Națională la peste 93% și a achiziționat echipamente IT de aproape jumătate de milion de lei. Spune însă că nu mai putea continua cu un salariu „de vânzător în supermarket”: „M-am simțit umilită!”
„Nu e loc în lume pentru matematică urâtă”, scrie Godfrey H. Hardy în eseul Apologia matematicianului (1940). Cu această convingere, abstractul și arta se împletesc inclusiv în educație. La fel de relevantă este observația și în 2025: ne-o spun împreună artiști, matematicieni, profesori și elevi, într-un schimb de idei ca într-un forum.
„google este tatăl meu/ de la el am învăţat cum se face/ nodul la cravată/ am apelat la el/ de mai multe ori într-o singură zi/ decât la tata în toată viaţa mea”. Primele versuri ale poeziei „online” (2011, Când va veni ceea ce este desăvârşit) de Andrei Dósa, exprimă un adevăr trist și incontestabil: online-ul a devenit patria noastră, sursa noastră de informare, universul nostru cel de toate zilele.