
Studentă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.
Sunt la început de cale în jurnalism și abia aștept să dobândesc subtilitățile din acest domeniu. Îmi place să ascult oameni diferiți și îmi împlinesc doza de curiozitate din poveștile lor.
Încerc mereu să culeg informații din discuțiile cu oamenii pe care îi întâlnesc și să cunosc lumea din perspectiva lor. Cu alte cuvinte, îmi place să înțeleg cum funcționează tot felul de lucruri.

Răul făcut de hărțuirea continuă din gimnaziu nu s-a cicatrizat nici în câțiva ani pentru două adolescente.
Cadrele didactice, părinţii şi copiii din comuna Curcani, Călăraşi, fac front comun pentru a ţine pasul cu educaţia online. Ei învață împreună că tehnologia nu e cunoaștere, tehnologia este instrumentul cunoașterii. Aşa depăşite moral şi fizic cum erau, cu WC-ul în curte, cu clase arhipline, cu program în trei schimburi, şcolile şi grădiniţele nivelau, de bine, de rău, diferenţele dintre copii. De pildă, manualele veneau târziu pentru toţi, şi de la sate, şi de la oraşe. Și tot, teoretic, erau gratuite. Pe când Internetul nu vine la fel peste tot. Învăţarea online a subliniat cu roşu inegalitatea de şanse în ceea ce priveşte accesul la educaţie.
Peste 200 de elevi din țară și-au spus părerea, într-un sondaj lansat în vară de Școala 9, despre sistemul de învățământ românesc. Astăzi, la început de an școlar și de Ziua internațională a Profesorului, publicăm opiniile lor despre calitățile pe care le apreciază cel mai mult la dascăli, dar și despre lucrurile care le displac la ei.