A absolvit Facultatea de Jurnalism din Iași, iar mai apoi un master în Relații Publice și Publicitate. Din 2022 este reporter la „Ziarul de Iași”, unde urmărește îndeaproape tot ce ține de învățământul preuniversitar și de viața culturală a orașului. În anii petrecuți în presă a învățat că, dincolo de documentare, jurnalismul înseamnă să știi să asculți, să fii curios și să nu treci niciodată prea ușor peste o idee care, la prima vedere, poate părea banală.
Viața unui elev la un liceu teologic ortodox se împarte între materiile laice, studiul teologiei și misterele vieții de tânăr adult.
În ultimele două module din clasa a 12-a, elevii merg la școală doar pentru disciplinele de Bac, trei zile pe săptămână. Mai mult, pot alege cu care profesor să se pregătească, astfel că se poate întâmpla ca patru ani să fi făcut româna cu cineva și în ultimele două module să se pregătească cu altcineva. Asta se întâmplă la un liceu care anul trecut a fost pe primul loc după rezultatele la examenul maturității - 9,29 media notelor și rata de promovabilitate de 99%. Sună a utopie, dar este realitatea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din capitală care a intrat într-un program-pilot care testează alte strategii de învățare, cu aprobarea Ministerului Educației. Sunt 34 astfel de școli în toată țara.
Aproximativ 650 de elevi din țară mai învață azi rusa ca limbă străină în școli și licee. În București, se predă în numai două licee, deși înainte de Revoluție se studia în aproape toate școlile. Profesoara Virginia Duțu de la Liceul Teoretic „Decebal” crede că rusa ar trebui privită mai degrabă ca limba lui Dostoievski decât ca cea a comunismului și-a Războiului Rece. Școala 9 a participat la una dintre orele profesoarei ca să afle de ce învață elevii ei, născuți la 15 ani după Revoluție, limba rusă.