Învățătoarea lui îi spunea mereu că e cu capul în nori și s-a gândit să profite de asta.
Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.
Majoritatea școlilor românești, vechi sau noi, sunt împânzite de intrări: intrarea din spate, intrarea din față, intrările în diferite corpuri, intrarea elevilor și cea a profesorilor. Ultimele două ar putea să se transforme într-una singură, potrivit propunerii Consiliului Național al Elevilor. Nu există în vreo lege intrările separate, e doar o moștenire a unei perioade în care privirile elevilor nu se întâlneau cu cele ale profesorilor decât pe hol și în clasă. Mai are sens azi să păstrăm această graniță? Școala 9 a vorbit cu cinci elevi și cinci profesori pentru a le afla părerea despre propunere.
Comuna Dumbrava din Prahova are 4500 de locuitori răsfirați în cinci sate. Fiindcă școala din Zănoaga rămâne cu un singur cadru didactic la trei clase simultane, restul copiilor vor trebui să meargă la unitatea de învățământ din Dumbrava, reședința de comună. Cum există un singur microbuz și un singur șofer, se vor face zeci de ture într-o zi ca să-i ducă și să-i aducă pe elevi. Bianca Borcea este din Dumbrava, astăzi liceană la Ploiești, și știe ce înseamnă viața de navetist. Într-un editorial pentru Școala 9, eleva face un apel către autorități să rezolve problema transportului școlar din comună.