Antonia Pup este coordonator advocacy la Societatea Academică din România și studentă la Istorie. A fost președinte al Consiliului Național al Elevilor în mandatul 2019-2020, poziție din care a militat pentru transport gratuit pentru toți elevii din România, legea privind garantarea accesului la educație online pentru elevi și profesori, dar și pentru susținerea Bacalaureatului în pandemie. A fost implicată în consultări cu factori decizionali de la nivel național și european, internațional (Banca Mondială) pentru conturarea unor politici educaționale.
E mai bine cu camere video în clase și alte spații din școală? Răspunsul nu e simplu: deși scad incidentele și faptele antisociale, există și efecte psihologice asupra elevilor, în special a celor din grupuri dezavantajate. Școala 9 s-a uitat la măsurile de securitate pe care le iau alte țări și cum sunt percepute ele.
Scriere creativă, lectură, robotică, istorie vie, media, teatru, cultură cinematografică, procesare video, fotografie, interpretare muzicală, dezbateri. Fac toate parte din oferta de activități extra pe care multe școli le organizează, în completarea unui orar adesea rigid. Doar că mulți elevi nu mai au timp. Despre programul draconic al elevilor vorbesc profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș în editorialul Școala 9 și despre profesorii providențiali care au ieșit din programă și le-au pus în față dezbateri esențiale „despre filme, despre cărți, despre războaie și inegalități sociale sau despre libertate. A spiritului, dar și a persoanelor.”
Are 52 de ani. Pe 25 dintre ei i-a petrecut la catedră. Are tatuaje. Multe tatuaje. „Ce fel de profesor sunteți dumneavoastră cu tatuajele astea?”, a întrebat-o cândva un părinte. „De engleză”, a venit, firesc, răspunsul.
