Antonia Pup

Elevii de la o școală din Constanța vând NFT-uri ca să-și facă laborator de informatică

Creațiile artistice ale elevilor din Peștera, Constanța, au fost digitizate și transformate în NFT-uri (non fungible token) și apoi vândute pe internet. Inițiatorul proiectului este profesorul de matematică Eduard Alin Grosu care s-a gândit că pe lângă tabla însmulțirii și geometrie, și tehnologia blockchain poate fi folosită în scop educațional și caritabil.

Editorial. Începe un nou program împotriva abandonului școlar. Ultimul a lăsat 3600 de beneficiari în stare de corigență sau repetenție

543 de milioane de euro primim de la Uniunea Europeană să rezolvăm problema abandonului școlar, prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență. Cum îi vom cheltui? Programul de educație remedială din 2021 a însemnat 30 de milioane de euro pentru niște cursuri care nu au reușit nici să-i scape de repetenție sau corigență pe mulți dintre elevii participanți. În unele județe, mulți copii din grupul-țintă nici nu le-au frecventat. Dar oamenii au fost plătți. Coordonatorii județeni, de pildă, aleși din rândul inspectorilor, au primit sume peste 23.000 de lei pentru patru luni de activitate. Cât un profesor debutant în zece luni. 

Editorial. Când puterea nu e pentru „căței”. Fabula descentralizării burselor

Descentralizarea este un deziderat care umple rapoarte și discursuri politice de ani de zile. Proiectul „România educată” se aliniază recomandărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, la care recent am început procesul de aderare, după încercări eșuate în ultimul deceniu. Dorința de descentralizare pierde din forță când Ministerul Educației își arogă responsabilități care erau până mai ieri ale autorităților locale. Cum este acordarea burselor. Iar fabula lui Grigore Alexandrescu rămâne la fel de vie: puterea, ca și egalitatea, e pentru toți, „dar nu pentru căței”.

De ce mai studiază tinerii Limbi Clasice. „Trăim într-o lume în care reușitele vizibile în cea mai scurtă perioadă de timp primează”

Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor. 

Editorial. Pledoarie pentru consorțiile școlare rurale, o soluție că să scăpăm de sărăcirea educațională de la sat

Astăzi, când din ce în ce mai multe primării gâfâie de povara plății facturilor pentru utilități în școli, iar elevii se întreabă cu ce vor ajunge la școală, cred că este momentul potrivit să (re)aducem în discuție subiectul reorganizării administrative. Implicit, cred că este de datoria societății civile să facă presiune pe Guvernul României pentru un proces onest de deliberare. 

Editorial. Olimpiadele școlare se reiau, dar cum rămâne cu centrele de excelență care funcționează cu voluntariatul profesorilor și sponsorizări

Elevii și părinții au „sorcovit” ieri Ministerul Educației. Au cerut să trăiască mai mult predictibilitatea în structura anului școlar, să înflorească fondurile pentru transportul elevilor și să se reorganizeze mai iute și mai bine olimpiadele școlare. Dar în afară de organizarea acestor concursuri, după o pauză de doi ani, cred că este necesară o discuție serioasă despre ce mai înseamnă excelența în învățământul românesc. În cele 19 centre de excelență funcționale în toată țara, am descoperit că nu toți profesorii sunt plătiți și că fac apel la sponsorizări atunci când au nevoie de materiale didactice.