profesor

Bogdan Ghiorghiu

Bogdan a absolvit Facultatea de Fizică de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași și Masteratul de Astronomie de la Universitatea Aarhus din Danemarca. Din 2020, este profesor de matematică, fizică și astronomie la Herlufsholm Skole, una dintre cele mai prestigioase școli din Danemarca, clasată pe primul loc în ceea ce privește bunăstarea elevilor. Pe lângă profesia sa, Bogdan este comunicator științific și organizează festivalul anual „Fereastră către Știință” din Tecuci, prin care dorește să facă știința mai captivantă și mai accesibilă pentru toată lumea.

Ce-am învățat din școlile daneze și cum putem aplica și la noi

de Bogdan Ghiorghiu

Încă din noiembrie 2020, sunt profesor în Danemarca, la Herlufsholm Skole, școala clasată pe locul 1 în Danemarca în ceea ce privește starea de bine a elevilor. Am avut, de asemenea, ocazia să vizitez peste 20 de școli din Danemarca, Germania și Marea Britanie – fiecare cu propriile particularități, dar toate având un scop comun: o educație de calitate, centrată pe bunăstarea elevilor.

24.06.2025

Predarea științelor: o ecuație cu cel puțin două soluții

de Bogdan Ghiorghiu Audio: Vasi Capră

REZOLVAT. Întâi și întâi, vreau să adresez metaforicul elefant din cameră: România este penultima țară din Uniunea Europeană când vine vorba de investiții în educație (și cea mai slab educată țară din UE). Profesorul merită salariu mai bun, elevii merită școli mai dotate. Poate într-o zi, începând cu o presiune pe liderii politici și încheind cu un plan bine gândit și acțiuni concrete, nu vom mai fi la coadă. Dar până atunci… articolul acesta își propune să vorbească despre ce este în controlul nostru.

18.03.2025

Alte articole

Cancelarie

Profesoara Madlen Șerban, care a lucrat la elaborarea Strategiei de digitalizare a educației: „Dacă în 2021 continuăm să dăm atestatul de competențe digitale cu creionul pe hârtie, mai bine stingem lumina”

de Antonia Pup

În învățământul profesional și tehnic, rata de succes la examenele de certificare este de 100%. Madlen Șerban, profesor asociat la Universitatea din București, cu experiență în arhitectura politicilor educaționale, explică de ce nu ar trebui să ne bucure această reușită: aceste certificate nu au și calitatea pregătirii în spate și trebuie revizuite. Profesoara a fost coordonatoarea grupului de lucru „Curriculum școlar pentru meserii emergente” în contextul elaborării Strategiei de digitalizare a educației și a explicat pentru Școala 9 care sunt pașii pentru a adapta școala cu piața muncii. „Oamenii deja au aflat că există viață în afara cutiei pe care o numim România. Și pleacă.”

11.02.2021

Clasă

Limba rusă în școli, între nostalgie și utilitate. „Rușii sunt lângă noi, e bine să le cunoaștem limba”

de Medeea Stan. Foto: Eli Driu

Aproximativ 650 de elevi din țară mai învață azi rusa ca limbă străină în școli și licee. În București, se predă în numai două licee, deși înainte de Revoluție se studia în aproape toate școlile. Profesoara Virginia Duțu de la Liceul Teoretic „Decebal” crede că rusa ar trebui privită mai degrabă ca limba lui Dostoievski decât ca cea a comunismului și-a Războiului Rece. Școala 9 a participat la una dintre orele profesoarei ca să afle de ce învață elevii ei, născuți la 15 ani după Revoluție, limba rusă.

26.07.2021

Alfabetizare științifică și matematică

Ce înseamnă învățarea prin investigație la matematică și științe?

de Andreea Archip

REZOLVAT. Ani la rând, în predarea științelor, elevilor li s-au arătat legi descoperite de oameni care nu mai sunt pe lume, li s-au scris definiții pe tablă și li s-a propus seducător să le învețe pe de rost. Doar că metoda asta nu mai funcționează la noile generații. O alternativă este învățarea prin investigație pe care un ONG românesc a adus-o în clase în ultimii 14 ani.

27.03.2025