
Sunt studentă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, unde îmi cultiv pasiunea pentru scris și comunicare. Deși am început cu poezii, am reușit să mă adaptez rapid la scrierea de articole. Ceea ce mă motivează cel mai mult este să ascult oamenii și să le aflu poveștile, pe care le transpun apoi în cuvinte, oferindu-le astfel o voce prin intermediul scrisului meu.
Pentru mine, jurnalismul nu este doar o carieră, ci și o misiune de a reflecta realitatea prin prisma poveștilor autentice ale celor din jur.

O carte care-i învață pe copii „cum să supraviețuiască la școală” a fost retrasă de pe piață după numai un an de la apariția ei în România, după ce zeci de părinți au criticat conținutul acesteia. Deși reprezentanții editurii au explicat că volumul „s-a bucurat de succes la nivel internațional” și este un pamflet, un psiholog și un sociolog spun că cei mici „nu fac diferența între ironie și concretul cuvintelor”.
Despre raportarea elevilor și profesorilor la studiul științelor și aplicațiile lor practice, într-un interviu cu Dragoș Tătaru, cercetător la Institutul Național pentru Fizica Pământului și unul dintre organizatorii Școlii de vară de Știință și Tehnologie de la Măgurele.
Ce rol mai au logica, latina și religia în educația elevilor? În contextul rediscutării arhitecturii curriculare pentru liceele din România revine pe agenda publică tema „umanioarelor”, discipline despre care teologul, diplomatul și scriitorul Teodor Baconschi spune că sunt temelia formării unui om. În volumul „Averea bunei educații”, fostul ministru de externe vorbește despre educația „junimii”, care are nevoie deopotrivă de aportul adus de „familie, Biserică și societatea civilă”, pe lângă anii de școală.