Are 18 ani și e genul de persoană care întrerupe orice conversație doar ca să mângâie o pisicuță pe stradă.
543 de milioane de euro primim de la Uniunea Europeană să rezolvăm problema abandonului școlar, prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență. Cum îi vom cheltui? Programul de educație remedială din 2021 a însemnat 30 de milioane de euro pentru niște cursuri care nu au reușit nici să-i scape de repetenție sau corigență pe mulți dintre elevii participanți. În unele județe, mulți copii din grupul-țintă nici nu le-au frecventat. Dar oamenii au fost plătți. Coordonatorii județeni, de pildă, aleși din rândul inspectorilor, au primit sume peste 23.000 de lei pentru patru luni de activitate. Cât un profesor debutant în zece luni.
Înainte de a cere socoteală mai-marilor din Ministerul Educației, un drum pe la primărie nu ar strica. Până la urmă, primarul este un actor foarte important în finanțarea școlii, el dă banii pentru infrastructură școlară și cofinanțarea proiectelor europene. Antonia Pup, coordonator advocacy la Societatea Academică din România, face o analiză a măsurilor la îndemâna fiecărui primar căruia îi pasă de școală.
Viceprim-ministru pentru Digitalizare din Republica Moldova, Iurie Țurcanu, are zece ani de experiență în guvernare digitală și 15 în proiectarea și dezvoltarea soluțiilor IT în sectorul public și privat. În 2019 a fost inclus în topul Apolitical al celor mai influenți oameni din lume în guvernare digitală. Într-un interviu pentru Școala 9, ministrul Țurcanu a explicat cum a reușit țara sa să ajungă la jumătate din serviciile publice digitalizate și cum vrea să rezolve problema exodului de IT-iști în străinătate.