Are 18 ani și e genul de persoană care întrerupe orice conversație doar ca să mângâie o pisicuță pe stradă.
Opt profesori români și romi predau în școala din satul Măguri, Timiș, unde toate orele, cu excepția celor de română și engleză, se desfășoară în limba romani. Pentru oamenii din comunitate – peste 80% sunt romi – să termine un liceu și mai ales o facultate e o victorie. Călin Odă se numără printre cei care au reușit. Absolvent de Politehnică în Timișoara, acum le predă matematică elevilor din instituția în care a învățat și el. S-a întors în sat pentru familia lui, dar și ca să-i țină pe copii aproape de școală. Vrea să ocupe postul de mediator școlar, liber de mult timp, și să-i convingă pe adulții din sat să prioritizeze educația copiilor și să-i lase să învețe.
Bullyingul poate lua multe forme, de la cele fizice, precum îmbrâncirea și lovirea, la cele țin de relații, ca răspândirea de zvonuri, excluderea cuiva din grupul de prieteni, ori remarci nepoliticoase. Mai poate însemna și hărțuire sexuală. Uneori, agresorii iau în vizor pe cineva pe motive de rasă, religie, aspect sau orientare sexuală. O cercetătoare explică de unde învață copiii să fie bullies și de ce trebuie să scăpăm de scuza „așa sunt copiii”. În România, 1 din 4 copii este victimă a bullyingului la școală, în mod repetat.
Încă din noiembrie 2020, sunt profesor în Danemarca, la Herlufsholm Skole, școala clasată pe locul 1 în Danemarca în ceea ce privește starea de bine a elevilor. Am avut, de asemenea, ocazia să vizitez peste 20 de școli din Danemarca, Germania și Marea Britanie – fiecare cu propriile particularități, dar toate având un scop comun: o educație de calitate, centrată pe bunăstarea elevilor.