Sunt profesoară la Universitatea din București, la Facultatea de Psihologie și Științele Educației. Ca cercetătoare, sunt pasionată de modul în care copiii participă și contribuie la viața socială (sociologia copilăriei), cum se interconectează interacțiunile și relațiile sociale cu învățarea, cu participarea civică și cu mediul. Promovez învățarea problematizată prin proiecte, prin care elevii și profesorii pot înțelege critic realitatea, pot învăța colaborând și pot face schimbări. Am realizat studii comparative (în SUA, Olanda, Danemarca), cercetări evaluative (în special studii de impact), ale căror rezultatele le valorific în cursurile de la facultate și în programe de formare pentru profesori. În prezent contribui la dezvoltarea „spațiului european al educației pentru cetățenie”, ca expert al Consiliului Europei. În timpul liber învăț limba daneză, mă plimb cu bicicleta și mă bucur de natură.
Greva generală din Educație a dus în atenția societății personaje pe care, de regulă, le păstrăm într-un clasor sentimental: profesorii. Dar cum trăiesc, cu adevărat, cei care astăzi îi educă pe copiii noștri? Când şi-au cumpărat ultima dată cărţi sau haine? Cât de mult îşi permit să investească în timpul liber? Concret, câţi bani câştigă lunar? Site-ul de educație Şcoala 9 i-a întrebat pe profesorii care au protestat joi în Capitală cum arată viaţa lor din afara catedrei.
Un copil în vârstă de 7 ani, din Germania, este prea bolnav ca să poată merge la școală. În locul său, Joshua Marinangeli a trimis un avatar, un robot prin intermediul căruia poate interacționa cu profesorul. E de ajuns ca ochii robotului să „clipească” și profesorul înțelege că Joshua dorește să intervină sau să răspundă la o întrebare adresată elevilor din clasă. Digitalizarea școlii a fost accelerată de Covid-19 și roboțeii-elevi ar putea fi soluția pentru copiii cu diferite afecțiuni să-și continue studiile alături de colegii lor. Și platformele educaționale online vor avea o viață lungă.
Vă amintiți cum erau programele de formare profesională desfășurate în sistem „față în față”? Vă amintiți de exercițiile de dezgheț, de activitățile pe grupe, de jocurile de rol? De pauzele de cafea? De evaluarea zilei de curs? De metodele și instrumentele utilizate pentru a da feedback?
Unul dintre aceste instrumente este „biletul de ieșire”. Când finalizezi o zi dintr-un program de formare sau cursul însuși, trebuie să completezi o fișă de feedback care este un fel de formulă de bilanț și dă seama despre cum ai receptat sesiunile sau programul întreg.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.