
E consultant pentru programul Romact al Consiliului Europei, dar face voluntariat în toate zilele ei libere, pentru ca oamenii din Pirita să aibă acces la drepturile lor fundamentale.

După ce împlinesc 16 ani și intră în penultimul an de liceu, elevii din Marea Britanie își pot alege câteva materii pe care să le aprofundeze. La fel ca adolescenții români axați pe filologie, englezii care se hotărăsc pentru științe umaniste și alte specializări nu mai învață matematică. Rishi Sunak, premierul Marii Britanii, consideră, însă, că e important ca toți elevii să-și dezvolte competențele matematice de bază până la absolvirea liceului. Prim-ministrul încă nu are un plan concret, scrie BBC, iar el va trebui să țină cont și de vocile critice, care atrag atenția că nu ar exista suficienți profesori pentru această materie.
București - Valea Mare - Cioatele - Glodeni - Țuțcani - Mălușteni - Lupești - Raiu - Floreni - Buda Crăciunești - Poiana Sibiului - București. 1500 de kilometri am parcurs în prima săptămână de școală alături de fotoreporterul Raul Ștef. Ne-am propus să facem un tur al câtorva dintre școlile care au primit finanțare de la Ministerului Educației pentru a moderniza toaletele. Am găsit în continuare școli cu latrină în curte, toalete finalizate, dar aflate încă sub cheie, dar și școli cu șantiere deschise și cu dilema „vom avea toalete, dar vom mai avea elevi?”
De opt ani, Finlanda iese pe primul loc în topul global al fericirii. Nu e o fericire de sărit în sus de fapt, e satisfacție cu privire la propria viață. Au cifre bune la educație, sănătate, calitatea vieții per total. Sunt triști totuși că n-au mai câștigat Eurovision demult. Da, stau bine și la umor. Când redevin serioși, îți zic și de celelalte îngrijorări care îi frământă cât să le studieze și să facă reforme pentru ele. Iată ce am aflat despre „infrastructura fericirii finlandeze”, în cele trei zile în care am vizitat Oulu, un oraș aproape de cercul polar, și Helsinki!