
Cristian Lupșa e jurnalist, povestitor, a fondat și condus revista DoR timp de 13 ani. Crede în puterea poveștilor de a ne transforma viețile și comunitățile.

Am ales, în vreme de război, să discutăm despre școală. Pentru că, atâta vreme cît școlile continuă să funcționeze, avem o șansă să oprim războaiele. Rusia este astăzi, într-un fel, prizoniera involuntară a deciziilor conducerii sale beligerante și care tulbură pacea lumii. Rusia este locul unde, spune o familie de români care locuiește de 8 ani la Moscova, portretul lui Vladimir Putin e în sălile de clasă deși „nu le impune nimeni. Ci pur și simplu ei îl văd ca pe un lider”. Dar în Rusia se face și școală. Să vedem cum. Pentru că am ales să vorbim despre școală.
Sicilia, insula italiană preferată de turiști pentru câmpurile sale întinse de portocali și coastele scăldate de apă smarald, este cunoscută în toată lumea și ca locul nașterii mafiei. În orașul Palermo s-au dezvoltat în ultimii ani organizații care luptă deschis împotriva mafiei și care încearcă, la școală și în afara ei, să formeze noi generații de copii și tineri pentru care mafia nu mai este o normalitate. Școala 9 a participat la unul dintre tururile ghidate organizate de Asociația Addiopizzo, care sprijină italienii să se opună mafiei, și a vorbit cu Chloé Tucciarelli, una dintre fondatoare, despre acțiunile lor pentru a forma o societate „mafia free”.
Mai puțin de jumătate din timpul de muncă al unui profesor este rezervat predării efective. România nu face excepție. O cercetare realizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată cât anume predau profesorii în cele 37 de țări membre și cât timp rezervă celorlalte activități din afara orelor. În Finlanda, de pildă, una dintre țările cu cel mai bun sistem educațional al lumii, profesorii de liceu predau 3 ore pe zi sau chiar mai puțin. În România, media e de cinci-șase ore.