
Cristian Lupșa e jurnalist, povestitor, a fondat și condus revista DoR timp de 13 ani. Crede în puterea poveștilor de a ne transforma viețile și comunitățile.

Despre obsesia noastră pentru ratare vorbesc cei doi Profesori de Școala 9 în această săptămână. Monica Halaszi și Horia Corcheș au analizat discursul mass-media în timpul Jocurilor Olimpice de la Tokyo, centrat obsesiv pe ce nu au reușit să facă atleții români, nu pe ce înseamnă să fie acolo, printre cei mai buni sportivi ai lumii. Aceeași atitudine au întâlnit-o adesea și la școală, cu directori care urmărind de pe margine, găseau inutile participările la concursuri fără un loc pe podium și erau orbi la efortul participării.
Parabolele sau povestioarele alegorice au un farmec aparte. Te învață mai multe despre lume decât ar face-o orice alt text, iar unele îți revin în minte exact când ai mai mare nevoie de ele. }nceputul grevei din sistemul educațional, reacțiile la revendicările personalului din învățământ (prin vocea liderilor de sindicat sau a profesorilor înșiși) ne-au amintit de parabola turnului, care încheie una dintre cărțile psihologului brazilian Augusto Cury (Părinți străluciți, profesori fascinanți).
Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.