
A început să deseneze personaje cu părul colorat când nu și l-a mai vopsit pe al ei.

Pentru Șerban Iosifescu, președintele Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, Bacul este o barieră, nu o certificare a unor competențe.
Mai puțin de jumătate dintre studenții care intră la facultate reușesc să o și termine. În lipsa sprijinului financiar, academic și emoțional, renunțarea pare singura opțiune.
În prima săptămână la catedră a vrut să-și dea demisia dintr-o școală unde, ca să chiulească de la ore, elevii o încuiau pe directoare în clasă. A rămas, gândindu-se la avantaje. A crezut că va avea mai mult timp liber, dar a ajuns să lucreze și în weekend. A întâlnit adesea părinți care veneau direct și îi cereau note mari pentru copiii lor, că „nu are oricum nevoie decât de diplomă”. Și directoarea școlii punea presiune pe ea să dea note mai bune. A devenit parte dintr-o anchetă DIICOT pentru descoperirea furnizorilor de substanțe care ajungeau la elevi. Este experiența a patru ani la catedră pentru o profesoară care a plecat în mediul privat. „Eu nu am putut să fiu profesor, psiholog, psihiatru, polițist, contabil, secretar și agent de pază simultan.”