Scriu încă din copilărie, chiar și când nu știam să scriu. Încercam să prind poveștile pe hârtie prin mâzgălituri care imitau literele. Pe fratele meu mai mic îl scoteam din sărite jucându-ne de-a educatoarea și învățătoarea. Mai târziu am urmat liceul pedagogic, iar în cele din urmă am ajuns la jurnalism. Mă fascinează și astăzi felul în care cresc oamenii și poveștile care se nasc din aceste transformări.
Două eleve din Buzău și-au provocat colegii la un exercițiu de imaginație: „Dacă n-ar fi fost pandemia...”. O provocare pentru oricine, după un an în care universuri întregi s-au închis făcând loc la altceva. Ce ați fi făcut, văzut, visat „dacă n-ar fi fost pandemia”?
În perioada interbelică, bugetul pentru educație reprezenta 12% din totalul fondurilor statului, un procent semnificativ mai mare decât în prezent. Astăzi, prin noile proiecte de lege, se vorbește despre 15% din bugetul consolidat din 2027, față de 8% astăzi. Încercarea de a aloca 6% din PIB acestui domeniu a eșuat în ultimii 20 de ani. Istoricul ieșean Ovidiu Buruiană pune în context perioada istorică în care toate țările Europei investeau masiv în educație.
De unde vin banii de la bancomat și câți au voie părinții să scoată? Cum poți să cumperi ceva de pe internet? Ce poți să faci din banii de alocație, cât cheltuiești, cât investești? Care-i diferența între credit și debit? Copiii între 6 și 10 ani pot să afle răspunsurile la aceste întrebări jucându-se Investory pe telefonul mobil. Aplicația, câștigătoare în cadrul competiției pentru start-up-uri Innovators for Children, a fost realizată de o echipă de antreprenori clujeni care și-au dat seama, acum doi ani, că românii stau foarte prost la gestionarea bugetului familiei. O arată și studiile: doar 22% dintre adulți spun că au cunoștințe financiare, și asta ne plasează pe ultimul loc în UE.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.