
Este profesoara de limba franceză la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București. A publicat mai multe articole despre programele și planurile de învățământ, despre reforma în educație și demnitatea cadrului didactic, începând din 1993, în revistele Tribuna învățământului și Examene, dar și pe platformele România curată și Republica. A publicat eseuri culturale în limba franceza pe site-ul mondial al Francofoniei – www.mondesfrancophones.com. A făcut traduceri pentru revista Secolul 21.

În comunism, în atelierele de muncă incluse în programa școlară, băieții învățau de la un maistru să ascută scule la polizor sau să facă traforaj. Fetele, în schimb, învățau să coasă și să croșeteze. Acum, în școlile din Breaza, un oraș din Prahova cu aproape 15.000 de locuitori, elevii asamblează case în miniatură în cadrul unui opțional de arhitectură. Se întâmplă asta printr-un proiect al Asociației eematico, proiect care constă într-un mini-opţional de cultură arhitecturală, numit Kit de Arhitectură.
Ministerul Educației a justificat examenul de admitere la liceu adăugat Evaluării Naționale, măsură din noua lege a Educației deja în vigoare, prin faptul că sunt mulți elevi care se transferă după clasa a noua la o altă clasă sau liceu fiindcă au constatat că nu li se potrivește specializarea. Școala 9 a cerut tuturor inspectoratelor școlare din țară numărul transferurilor. Sub 4% dintre elevi ajung să se transfere, potrivit datelor oferite de 15 dintre acestea. Un expert în educație și un profesor de matematică cu experiență arată de ce dublarea examenului la clasa a opta nu va rezolva problema orientării școlare a elevilor.
Tata nu a făcut facultatea când a terminat liceul, ci 41 de ani mai târziu. A intrat la buget fiindcă a avut o medie mare la bacul dat în 1981. Acum este student în anul al doilea la Geografie - Universitatea Valahia din Târgoviște, șef de an și cu cea mai mare medie din grupa sa. Se duce în fiecare zi la cursuri cu un entuziasm pe care uneori nu-l găsesc eu, proaspăt absolvent de facultate, la colegii mei care au o treime din vârsta tatălui meu. Am fost pentru o bucată de timp studenți în același timp, eu în SUA, el în România, purtând cu el la cursuri penarul meu din generală. O poveste despre educație, la orice vârstă.