Pe vremea când eram noi liceeni, nu exista așa ceva. Elevii nu erau implicați deloc în procesul decizional educațional, nici măcar în calitate de consultanți (poate doar responsabilii UTC – UTC de la Uniunea Tineretului Comunist). Îmi amintesc că prima acțiune a elevilor, de amploare, la care am participat, a fost în clasa a X-a, la câteva luni după Revoluția din 1989, un marș de protest prin care se cerea desființarea treptei a doua (examen care se susținea între clasa a X-a și a XI-a).
Tinerii sunt cei mai reticenți la vaccinul anti-covid, a afirmat recent Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare. Până la sfârșitul lunii aprilie, din totalul de adolescenți între 16 și 19 ani, 6.3% s-au vaccinat cu cel puțin o doză. Școala 9 a vorbit cu patru tineri de 16 ani care se regăsesc în această minoritate. Mărturiile lor sunt despre durerea sau teama pierderii oamenilor dragi și despre dorința de a avea o viață normală de licean.
Cei mai mulți dintre copiii care se confruntă cu hărțuirea rasistă la școală au nevoie de sprijin din partea profesorilor, dar puțini îl primesc, arată, într-un articol pentru publicația de știință The Conversation conferențiara în criminologie și justiție penală Maria Sapouna. Etnia este unul dintre motivele de discriminare și în școlile românești.