Ioan Ianoș – profesor universitar emerit, geograf, director al Centrului Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT), Universitatea din București. Este autorul a circa 300 de lucrări, axate în principal pe dinamica urbană, dezvoltare regională și interacțiunea om-mediu. Este membru al unor comisii de specialitate ale Uniunii Internaționale de Geografie și membru în comitetele de redacție a trei reviste internaționale cotate ISI; Distinguished Scholar Award, primit din partea Asociației Geografilor Americani (Tampa -2014). A fost consilier la Comisia de învățământ a Camerei deputaților (2005-2006), președinte al Comisiei de Științe Exacte și Științe ale Naturii a ARACIS (2007-2015), membru al Consiliului de etica a cercetării (2007-2010) și al Consiliului de etică și management universitar (2017-2019), membru al Consiliului de Finanțare a învățământului superior (2015-2019), membru (1994-2010) și Președinte al Comisiei Științele Pământului din CNATDCU (2012-2016), membru al Consiliului ARACIS (2015 –prezent).
Frigur Botond, un licean nevăzător din Cluj, vrea să spargă preconcepțiile cu privire la persoanele cu deficiențe. În pandemie, a organizat la Liceul Special pentru Deficienți de Vedere din Cluj-Napoca ateliere la care a invitat persoane cu dizabilități care au reușit în profesiile lor. „Nevăzătorii nu trebuie să facă doar masaj”, a spus tânărul premiat în această vară la Gala Elevului Reprezentant 2022. Frigur vrea să facă o carieră în muzică, fiind pasionat de chitară, dar până atunci, se gândește la următorul său proiect: să-i învețe pe oamenii fără deficiențe de vedere cum să interacționeze cu nevăzătorii.
Care ar fi două lucruri pe care le-ai lua cu tine pe Marte? Un sistem de filtrare a apei? O carte, pe prietenul cel mai bun? Pe Matt Damon din filmul „The Martian”? Nu suntem în acest scenariu distopic, dar rămâne totuși o temă de reflecție la viața pe care am avea-o dacă Pământul ar deveni nelocuibil. Un joc de cărți creat de un profesor din Franța, ajuns între timp în peste 160 de țări, explică tocmai acest scenariu și arată cauzele și consecințele schimbărilor climatice.
Două psihoterapeute răspund îngrijorărilor elevilor despre motivație pentru învățare, activități care ne fac bine, consecințele izolării, germofobie și traiul într-o familie abuzivă.
