
Ioan Ianoș – profesor universitar emerit, geograf, director al Centrului Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT), Universitatea din București. Este autorul a circa 300 de lucrări, axate în principal pe dinamica urbană, dezvoltare regională și interacțiunea om-mediu. Este membru al unor comisii de specialitate ale Uniunii Internaționale de Geografie și membru în comitetele de redacție a trei reviste internaționale cotate ISI; Distinguished Scholar Award, primit din partea Asociației Geografilor Americani (Tampa -2014). A fost consilier la Comisia de învățământ a Camerei deputaților (2005-2006), președinte al Comisiei de Științe Exacte și Științe ale Naturii a ARACIS (2007-2015), membru al Consiliului de etica a cercetării (2007-2010) și al Consiliului de etică și management universitar (2017-2019), membru al Consiliului de Finanțare a învățământului superior (2015-2019), membru (1994-2010) și Președinte al Comisiei Științele Pământului din CNATDCU (2012-2016), membru al Consiliului ARACIS (2015 –prezent).

Editorial. De unde vine nevoia noastră de a fi premiați, obsesia pentru locul unu cu coroniță? Asta m-am întrebat când joi seară, pe 24 octombrie, pășeam pe lângă covorul roșu de la Opera Națională, unde deja veneau invitații pentru Gala Premiilor pentru Directorii Anului 2024.
Anul școlar viitor este structurat pe cinci module de învățare și cinci vacanțe. România era printre țările cu cel mai mic număr de zile de școală din Europa – 165 și cu o vacanță de vară generoasă, timp în care elevii uitau mult din materie. Din toamnă, elevii vor merge cu zece zile în plus la școală. Andreea Eșanu, expertă în educație și directoarea executivă a Coaliției pentru Educație, explică părțile bune ale noii structuri și atrage atenția cu privire la provocări: profesorii vor trebui să refacă planificările și să își regândească modul de evaluare.
„Land of Plenty” se numește cea mai recentă expoziție de sculptură a artistului Cătălin Bădărău. A pornit în crearea ei de la propria experiență de migrație, când avea 16 ani, și a trecut granița fraudulos să ajungă în Turcia și Grecia, la muncă. A fost la un pas de a abandona liceul. De aceea, anul acesta, s-a întors la școala sa din Adjud să vorbească cu elevii care poate, asemeni lui, visează azi la „o țară a făgăduinței”.