
A învățat la școală să respecte reguli. 15 ani mai târziu, învață să le ignore. Acum scrie reclame. Ocazional, desenează.

În urmă cu două luni, Școala 9 l-a vizitat pe Răzvan Murgu, băiatul care stă la câțiva kilometri de Prut, în satul Hermeziu - unde semnalul la Internet este foarte slab. Băiatul care tocmai a terminat clasa a VIII-a avea puține speranțe că va merge la liceu în Iași, deși este printre cei mai buni elevi din clasa lui, fiindcă părinții lui nu-și permit cheltuielile. La scurt timp după ce am publicat povestea sa, Răzvan a primit sprijin din partea unor organizații neguvernamentale și a unei firme IT, precum și meditații gratuite din partea a doi profesori de la Colegiul Național „Grigore Moisil“ din Iași.
Susțin astăzi proba scrisă obligatorie a profilului de la Bac 119.000 de elevi. Cei care au ales Istoria au avut la subiectul al treilea de redactat un eseu despre evoluția spațiului românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primele două decenii ale secolului al XX-lea.
Majoritatea elevilor se reîntorc în bănci de astăzi. Alții rămân să facă școală online și mai este o categorie care deși figurează în catalog, nu mai face niciun fel de școală. Peste 15% dintre elevii români abandonează studiile. Ca să poți să combați fenomenul, e nevoie de o intervenție complexă. Nu e suficient un cadru didactic dedicat, nu e de ajuns un mediator școlar sau un asistent social care își face treaba. E vorba despre toți împreună și în plus, de autorități locale și naționale care să creeze condiții decente de trai. Florentina Tituleac, învățătoare într-o comună dezavantajată din Brașov, a descoperit acest lucru încercând să-i țină în clasă pe toți elevii ei. În ciuda eforturilor, nu a reușit. Povestea a cinci dintre elevii pentru care mai notează în catalog doar absențe, în Școala 9.