A învățat la școală să respecte reguli. 15 ani mai târziu, învață să le ignore. Acum scrie reclame. Ocazional, desenează.
Bogdan Dincă a trăit din spatele camerei tensiunea și bucuria unui Bacalaureat ca niciun altul. Timp de trei zile de examen a stat alături de părinți și elevi la porțile: Colegiului Naţional „Gheorghe Şincai”, Colegiului Tehnic Energetic, Colegiului Național „Gheorghe Lazăr”, Colegiului Național „Iulia Hașdeu”, Colegiului Național „Mihai Viteazul” și Colegiului Național Bilingv „George Coșbuc".
Căldură mare. Termometrul spune la umbră 33° Celsius... Sub arșița soarelui, candidații pentru un post în sistemul de învățământ susțin concursul de titularizare și așteaptă cu mari emoții rezultatele. Pentru unii e a șasea vară pe care o sacrifică într-un fel pe altarul educației, pentru alții este prima, dar ceea ce îi unește pe toți este dorința de a obține un post (pe perioadă nedeterminată, dacă ar fi posibil) la o școală în apropierea localității de domiciliu.
Cei doi profesori de Școala 9, Monica Halaszi și Horia Corcheș, scriu în această săptămână despre vocile din cancelarie, acele voci care îi cern pe profi de prestatorii de servicii, care îi aleg pe cei cărora le pasă de elevi de roboții veșnic preocupați de a-și termina de predat materia. O analiză din interior a tipologiilor de la catedră, văzută din culise, cu minte limpede și mai ales cu inimă de „profesor ales”.
