
Trăiește și lucrează în București. În 2017 ilustrează „Sofica” - o poveste care începe în orașul Măcin, trece prin Stockholm și sfârșește la București. Toate astea sub pretextul pauzei de cafea - FIKA, pe suedeză.

Triști, stresați, obosiți. După doi ani de pandemie, elevii români simt că au o mai mare nevoie de înțelegere din partea profesorilor. Nu doar programul de la școală îi epuizează pe copii și adolescenți, mulți se implică și în activități de voluntariat, în proiecte sau au hobby-uri cronofage, astfel că sunt în priză și 10-12 ore pe zi. Școala 9 a vorbit cu psihoterapeuta Madeleine Negoiță despre cum poate un program bine structurat să îi ajute pe elevi.
În luna mai am lansat campania „Good prof, bad prof” în care invitam profesori, elevi și persoane publice să facă portretul unui profesor „good” și al unuia „bad”. Niciun univers, nici cel al școlii, nu poate fi creionat doar în „alb/negru”, însă am vrut să lansăm o temă de discuție, să etalăm bune practici și profiluri luminoase din educație, la fel cum comportamentele „așa nu” pot fi o lecție prețioasă, mai ales dacă nu sunt alterate de discurs moralizator. În acest episod, prezentăm relatările a doi dintre cititorii care ne-au scris, inspirați de campania noastră. Iată poveștile din școală scrise de scriitoarea Luminița Aldea și profesoara Claudia Goga.
În 2015, au implementat un program național de tichete valorice ca părinții să-și dea copiii la grădiniță. Abia când au mers prin țară să vadă cum merg lucrurile, au realizat ceva ce nu observaseră până atunci: grădinițele nu aveau cărți pentru copii. De atunci au pornit mai multe programe pentru încurajarea lecturii, întinse pe toată țara, care nu-i privesc doar pe oamenii școlii, ci și pe cei din comunitate. Am vorbit la REZOLVAT cu Maria Gheorghiu, cofondatoarea organizației OvidiuRo, despre cum formezi cititori.