Scrie pentru DoR și decatorevista.ro de trei ani. O fascinează viața de adolescent și frizurile scurte perfecte.
Pedepsele, țipetele și amenințările nu ar trebui să facă parte din educația copiilor: nu doar că nu dau rezultate, ci afectează creierele minorilor, cauzând modificări permanente și probleme pe termen lung, scrie El Pais. Între tiparele de educație care sunt promovate în prezent, „educația pozitivă” prinde tot mai mult teren. Dar chiar și părinții care sunt adepții acestui mod de a-și crește copiii, găsesc uneori greu să-și înfrâneze furia sau frustrarea și uneori țipă la cei mici. În același timp, cea mai mare parte a adulților nu au acces la informații privind creșterea armonioasă a copiilor, așa că apelează adesea la educația prin violență fizică sau verbală.
Cu haine și rechizite noi, cu flori în mână și cu emoții au început școala cei aproape 2,8 milioane de copii din România. Prima zi de școală a însemnat și discursuri ținute de directori, primar, preot, polițist. La Colegiul „George Coșbuc” din București, Ministrul Educației a eliberat un mănunchi de baloane iar la Colegiul „Gheorghe Lazăr”, premierul Florin Cîțu s-a legănat pe ritmul melodiei de la Voltaj, „Tânăr vreau mereu să fiu”. Cum arată prima zi de școală în alte țări europene? Părinți români din Finlanda, Marea Britanie, Italia și Austria ne-au răspuns la această întrebare.
Într-un interviu pentru Școala 9, jurnalista Emilia Șercan, totodată lector la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, vorbește despre cum a ajuns România să promoveze o cultură a plagiatului, de unde izvorăște ea și de ce se perpetuează. Pornind de la cazul ministrului Cercetării Florin Roman, care și-a plagiat lucrarea de disertație, jurnalista atrage atenția asupra faptului că responsabilitatea corectitudinii unei teze nu cade doar pe umerii autorului, ci și pe ai profesorului coordonator.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
