Traducătoare „de meserie”, lingvistă din pasiune, citește până și etichetele de pe detergenți și nu înțelege o lume fără 4000 de semne pe zi.
Cătălin Zaman este profesor de română în Clondiru, Buzău, și a ajuns cunoscut în toată țara fiindcă la Evaluarea națională din acest an, 18 din cei 22 de elevi ai lui au luat note de trecere. Patru dintre ei au luat 10 și alți șase note peste 9. Încă dintr-a cincea, profesorul a făcut educație remedială cu elevii care aveau scăpări din clasele anterioare și în plus, i-a făcut să învețe de plăcere, fără frica pedepselor. Acum, în pandemie, îl prinde două noaptea pregătind materiale pentru orele lui online, iar pentru copiii care nu se pot conecta, pregătește fișe. În ciuda pandemiei, speră ca elevii lui să aibă rezultate bune și la evaluarea din 2021. Este însă rezervat că va repeta performanțele din acest an.
Doar unu din zece elevi români înțelege un text la o citire cu atenție, arată Raportul național privind nivelul de literație în România. 42% intră în categoria analfabetism funcțional. Consilierul prezidențial Ligia Deca promite că acest procentaj va fi la jumătate în următorii opt ani. Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu dă un nou termen pentru legea educației: „Până în septembrie 2023, sistemul va funcționa pe cu totul alte baze.”
REZOLVAT. Ani la rând, în predarea științelor, elevilor li s-au arătat legi descoperite de oameni care nu mai sunt pe lume, li s-au scris definiții pe tablă și li s-a propus seducător să le învețe pe de rost. Doar că metoda asta nu mai funcționează la noile generații. O alternativă este învățarea prin investigație pe care un ONG românesc a adus-o în clase în ultimii 14 ani.