
Sunt profesoară din 2013 și culisele vieții de zi cu zi a școlii sunt un microcosmos la care oamenii în general nu au acces, decât dacă au un prieten profesor dispus să le povestească. Aș vrea ca cititorii să aibă această experiență, a unui prieten care le descrie viața reală din tranșeele educației, ceva între Note din Subterană de Dostoievski și Gossip Girl. Experiența concretă a unui om, dincolo de masca Dascălului, ori hulit ori sanctificat.

În noaptea înaintea probei la limba română de la Bacalaureat 2023, au existat neobișnuit de multe căutări pe Dexonline și Google după expresia „de bună seamă” care avea să cadă într-un subiect de la română. Anterior era căutată doar o dată pe zi. Am mers pe firul scurgerii de informații: din răspunsul pentru Școala 9 a celor de la Serviciul de Telecomunicații Speciale, care operează platforma pentru subiecte, declarațiile oficialilor din Minister și explicațiile unei profesoare cu experiență în elaborarea subiectelor, suspiciunea duce spre un număr foarte mic de persoane.
A jucat din clasa a noua până la final de liceu. Când a împlinit 18 ani, s-a autoexclus din locațiile fizice. A rămas pe online. Drumul spre eliberarea de păcănele a unui elev, cu victorii și recăderi.
Bullyingul poate lua multe forme, de la cele fizice, precum îmbrâncirea și lovirea, la cele țin de relații, ca răspândirea de zvonuri, excluderea cuiva din grupul de prieteni, ori remarci nepoliticoase. Mai poate însemna și hărțuire sexuală. Uneori, agresorii iau în vizor pe cineva pe motive de rasă, religie, aspect sau orientare sexuală. O cercetătoare explică de unde învață copiii să fie bullies și de ce trebuie să scăpăm de scuza „așa sunt copiii”. În România, 1 din 4 copii este victimă a bullyingului la școală, în mod repetat.