Profesor de Psihopedagogie Specială la Şcoala Gimnazială Specială pentru Surzi nr. 1 din Bucureşti, din anul 2010. A obținut titlul de profesor MERITO în 2018. Este formator acreditat, trainer în cadrul Finnish Teacher Training. Lucrează de peste 10 ani în învăţământul special spune despre această profesie că i se potriveste foarte bine.
Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?
Există localități în România unde primăriile acordă burse sociale lunare de care poți cumpăra doar o sticlă de ulei sau doar o pungă de zahăr. O cercetare realizată de Societatea Academică Română și Avocatul Poporului arată că în 94% dintre localitățile din țară nu se acordă burse deloc. Discrepanțele sunt uriașe între localitățile care oferă acești bani: 6 lei în Bucinișu, Olt, versus 500 de lei în Sectorul 5 al Capitalei.
Zece adolescente din comuna Frâncești, județul Vâlcea, au învățat de la bibliotecara Mariana Bărbulescu cum să aibă mai multă încredere în ele. Au învățat să aibă atitudine civică și că pot lupta pentru nevoile lor și ale comunității din care fac parte. Așa că s-au mobilizat și s-au dus în fața autorităților pentru a le cere să facă un parc și la marginea comunei. „Fetele mele”, le alintă Mariana Bărbulescu. Sunt doar o mică verigă din Girl Power Network, proiect al Fundației Progress. O rețea a fetelor puternice din rural pe care bibliotecarele de la sat le ajută să-și depășească piedicile.
