Primul contact cu jurnalismul a fost la opt ani, ca membră a unei redacții formate din copii și tineri la Botoșani. Ulterior, am devenit redactor-șef al acesteia. Scriu articole pe diferite teme, atât în ziarul Buzz, publicația redacției amintite, cât și la Monitorul de Botoșani. Îmi place mult și să filmez și să editez. Îmi place să mă documentez, să fac fotografii. Realizarea mea forte în domeniul editării video o reprezintă documentarul „Enescu... altfel” care a avut premiera în 2023 la un cinematograf din oraș. Este una dintre cele mai mari realizări ale mele pentru că am lucrat la această producție cu doi dintre mentorii mei în jurnalism, Bogdan Sterpu și Doru Ionescu. De câțiva ani colaborez și cu Titus Andrei la Radio România Actualități pentru o rubrică de cunoastere a expresiilor latinești intitulată „Carpe diem”.
Ce rol mai au logica, latina și religia în educația elevilor? În contextul rediscutării arhitecturii curriculare pentru liceele din România revine pe agenda publică tema „umanioarelor”, discipline despre care teologul, diplomatul și scriitorul Teodor Baconschi spune că sunt temelia formării unui om. În volumul „Averea bunei educații”, fostul ministru de externe vorbește despre educația „junimii”, care are nevoie deopotrivă de aportul adus de „familie, Biserică și societatea civilă”, pe lângă anii de școală.
Sistemul universitar din Republica Moldova trece printr-un proces amplu de reformare: din 16 universități publice din stânga Prutului vor rămâne doar 11, restul fiind absorbite. Propunerea Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău a fost primită cu critici și chiar cu proteste ale studenților. Moldova are un număr la jumătate de studenți față de acum 15 ani, acesta fiind și unul dintre argumentele oficialilor: mai puține instituții și mai bine finanțate pentru mai puțini candidați. O idee similară s-a vehiculat și în România în 2010, înaintea adoptării Legii Educației. Astăzi, universitățile românești pot fuziona, dar dacă vor ele, nu Ministerul Educației.
În funcție de instituția de învățământ, profil, profesori, un elev din România poate petrece chiar și patru-cinci ore pe zi rezolvând teme. Asta la capătul a unei zile de școală de alte cinci-șase ore. Un ordin de ministru din 2016 spune că temele pentru acasă nu trebuie să depășească două ore pe zi. O sută de elevi între 14 și 19 ani au răspuns la un chestionar realizat de Școala 9. Am aflat că munca suplimentară acasă este considerată necesară de adolescenți, dar n-ar strica să fie într-o cantitate mai mică.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.