
Sunt Mara, sunt elevă în clasa a XI-a pe un profil real, însă mi-am păstrat tot timpul aspirațiile umaniste. Îmi place să citesc literatură contemporană, în special dacă include și metafore cu pisici și încerc să mi balansez optimismul și pesimismul.

Ciprian Manea lucrează în industria IT din Finlanda din 2000, iar de doi ani a decis să-i învețe programare pe copiii din țară. Își dorește ca elevii lui să fie suficient de pregătiți ca, de la 18 ani, să se poată angaja și să-și sprijine financiar familiile. Așa cum a făcut și el când era de vârsta lor. De pe primul lui calculator a creat un program de contabilitate care i-a economisit mult timp și bani tatălui său. Prin Asociația UnPi a oferit deja 30 de computere concepute în scop educațional și face cursuri online cu copiii selectați în program.
654 de școli, adică sub 4% din total, sunt în scenariul roșu. Dar numărul lor crește în fiecare zi din cauza infectării cu noul coronavirus. Cumplitul COVID-19 și-a adjudecat și prima victimă din rândul profesorilor: Renato Tronciu, un cunoscut director de școală din Suceava a murit în urmă cu câteva zile. Ca o recunoaștere a riscului la care se supun, profesorii așteaptă în continuare legea care prevede un stimulent de 2000 de lei lunar, pentru orele predate în stările de alertă și urgență. Și mii de elevi își așteaptă tabletele promise de Ministerul Educației dinaintea începerii școlii, tablete care nu au ajuns la ei nici astăzi.
Unii consilieri școlari din România lucrează cu elevi care au gânduri suicidare sau au trecut prin tentative de suicid. Andreea Astani, consilier școlar la Colegiul Economic „Ion Ghica” din Bacău, se numără printre ei. În cei zece ani de activitate, i-a învățat pe adolescenți să-și gestioneze emoțiile copleșitoare și să găsească argumente să trăiască. Într-un nou episod din seria Școala 9 despre sănătate mintală „Cum te simți”, Andreea Astani prezintă câteva resurse în caz de criză suicidară și explică de ce consilierul nu are competențele unui psiholog.