
Maria Ferăstrău este studentă în ultimul an la Paris 1 Panthéon-Sorbonne, unde urmează o dublă licență de filosofie și științe politice. Activă civic încă din liceu, ajunge la Paris și decide să compare cele două lumi în care trăiește, prin scris, pe care îl descoperă în primul an de facultate. Crede că se pot face lucruri frumoase, prin muncă și pasiune.

Din băncile școlii ca elevi și până la momentul în care ne angajăm, în cabinetul medicului unde trebuie să ne citim rețeta, acasă când citim instrucțiunile unui electrocasnic sau pe net unde suntem bombardați de informații, literația are un rol esențial în viața noastră. În România, doar 11% dintre elevi înțeleg în profunzime un text. Astăzi, 8 septembrie, se celebrează Ziua Internațională a Literației și noi lansăm o nouă serie REZOLVAT dedicată în întregime temei.
OP-ED. Îl țineți minte pe primarul Cristinel Condrea din Rediu, Iași, care amenința la o ședință de consiliu local că nu mai pune săpun și hârtie igienică la școală fiindcă nu are „niciun rezultat”? Aceeași mentalitate de tipul „profesorii să sufere și să demonstreze” o vedem și în discursurile legate de măsurile de austeritate ale guvernului. Și nu e de ieri, de azi.
Aproape 30 de mii de copii din România învață în școli speciale. Asta înseamnă că programa școlară este adaptată deficienței lor și că mulți dintre ei primesc asistența permanentă a profesorului, de apropierea lui fizică. Iulia Măndășescu este profesor psihopedagog la o școală pentru copii surzi din București și a povestit pentru Școala 9 care au fost provocările să le predea online copiilor care fie nu suportă masca pe față, fie au contraindicații de a sta în fața ecranelor.