
Descoperă jurnalismul din 2014 și își dorește să continue măcar până la pensie, adică până prin 2055.

„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.
Fondul clasei este în continuare o realitate în școlile din România, deși este o practică ilegală și aceste costuri ar trebui acoperite de consiliile locale. Ca să stopeze colectarea de bani de la părinți, primăria Sfântu Gheorghe, Covasna, a trimis bani către toate unitățile de învățământ, cu destinație clară: fondul clasei. În total, a alocat aproape 820 de mii de lei pentru cele 17 școli din oraș.
Expert internațional în politici educaționale, Madlen Șerban a făcut parte din echipa care a contribuit la reformarea sistemului de educație din Kurdistanul Irakian. Își amintește de călătoriile de lucru în Irak, unde nu avea acces la telefonul mobil iar ghizii le arătau cum se pot prăji ouă pe asfaltul încins. A rămas impresionată de determinarea liderilor unei țări răvășite de război de a investi în educație. Madlen Șerban, secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, a vorbit într-un interviu pentru Școala 9 despre ce înseamnă reforma educațională, digitalizarea și normalizarea relației dintre profesori-părinți și elevi.