
Descoperă jurnalismul din 2014 și își dorește să continue măcar până la pensie, adică până prin 2055.

„Nu ies tinerii la vot”, tot auzim o dată la patru ani. La dublele alegeri din 9 iunie de anul acesta, peste 41% dintre tineri cu vârste între 18 și 34 de ani au pus ștampila pe buletinele de vot. Adolescenții învață prima dată la 13 ani, la orele de educație civică, despre cum votul este un mod de a te implica civic. Dar nu e doar despre vot. Un studiu realizat recent de mai mulți cercetători din Cluj arată că aceste ore sunt insuficiente, iar profesorii care le predau sunt prea puțin pregătiți ori cred că România ar trebui să fie din nou un regim dictatorial. O temă de reflecție înainte de alegerile prezidențiale din toamnă.
Lidia Mîrzac, profesoară de română la Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, Suceava, discută la ore subiecte dificile, precum violența asupra femeii și copiilor. Romane ca „Baltagul” și „Ion”, de pe lista operelor studiate pentru Bacalaureat, prezintă bucăți de realitate pe care elevii ei le recunosc: în multe familii din România, inclusiv în ale lor, violența fizică și psihică e firească. Moldova este și regiunea din țară în care, în 2019, au fost trimise în judecată cele mai multe persoane pentru violență în familie.
Un studio din care profesorul își vede elevii pe ecrane imense, ca într-o sală de clasă, a fost lansat, de la începutul pandemiei în Nigeria, o țară unde jumătate dintre elevi nu merg la școală. Slum2School este un ONG care de ani de zile caută soluții virtuale pentru copiii din ghetouri, ca să participe la cursuri. Pandemia le-a forțat creativitatea și au realizat o sală de clasă virtuală hi-tech cum nu au nici cele mai dezvoltate țări. Ruth Ebe, directorul de programe al organizației Slum2School, a povestit pentru Școala 9 care sunt provocările creării unei clase virtuale cu 10 mii de elevi, cam cât toată populația din Sinaia sau Târgu-Frumos.