
Îi este mai greu să scrie astea două rânduri despre el decât să deseneze o carte.

Sălile de așteptare sunt locuri în care auzi multe. Cine ce face, cine ce spune, cât mai e prețul nu știu cărui produs, la ce medici se tratează lumea și cum sunt profii din diferite școli. „Copiilor le place de proful X. Nu-i stresează, le dă note mari, aproape toți au zece. E conștient că materia lui, nefiind de BAC, nu îi interesează pe elevi. Sunt dezamăgiți însă de proful Y: nu prea face mare lucru, iar majoritatea dau bacalaureatul din materia pe care o predă.”
E aici ceva ce nu se leagă, nu?
În anul 2000, o mică țară nordică lăsa cu gura căscată o lume întreagă cu rezultatele elevilor săi la mate. Finlanda a devenit o senzație globală, loc de pelerinaj educațional. Deși rezultatele elevilor săi la PISA au mai dat înapoi, rămâne întrebarea: ce fac finlandezii în școlile lor așa bine? Am discutat despre asta cu Ari Pokka, creator de politici publice în educație și director la cea mai mare școală gimnazială din Finlanda.
Două psihologe explică pentru Școala 9 posibilele motive pentru care elevul de la Colegiul „Ion Creangă” din București, în vârstă de 16 ani, și-a atacat profesoara de japoneză (26 de ani) cu un cuțit, în timpul orelor de curs. De la „generația copiilor crescuți fără limite” până la „influența jocurilor online” și „dezechilibre emoționale”.